joi, 22 octombrie 2009

Joe Black vs. Ricky G.


YEAR ONE (2009)
rating: Eroare


Ştiu că îmi voi face iarăşi o grămadă de „prieteni”. Recunosc: nu l-am simpatizat niciodată pe Jack Black. Exceptînd filmele în care era doar o voce ( ursuletul Po in Kung Fu Panda sau rechinul Lenny in Shark Tale). Nu mă deranjează faţa lui dolofană, pur şi simplu nu-i genul meu. Pun pariu că si în istoria ta personala (a fiecaruia de altfel) exista un tip popular la ale cărui glume rîde toată lumea, mai puţin tu. O fi ceva chimic, o genă a umorului care ne predispune spre Jack Black sau Ricky Gervais, încă din cele mai vechi timpuri. Aici vroiam să ajung. La Anul Unu (Year One) m-am dus fără aşteptări. Mă rog, aşteptam să rîd. Am rîs...la început.

Jack Black alias Zed, fiul lui Zero şi prietenul său efeminat, Oh (Michael Cera) sunt doi inadaptaţi într-un trib de vînători-culegători. Oh – nici că se putea un nume mai reuşit pentru un adolescent (sau adolescentă?) emo preistoric. Cera arata mai mult a prietena lui Black, decat a tovaras de aventura. Ma tot asteptam sa fie confundat cu una din virginele puse pe foc de Marele Preot (Oliver Platt).

Scenariştii au epuizat iute glumele cu neandertalieni, aşa că au conspectat Biblia, de la Mărul Cunoaşterii pînă la Sodoma, bifînd pe parcurs fratricidul lui Cain şi invenţia circumciziei. Am crezut că voi vedea un fel de RRRrrr (varianta franceză de comedie ancestrală), dar am ajuns la Asterix şi Obelix: Misiune Sodoma. Asteptam mai mult umor inteligent si mai putine clisee narative de la ultimul film produs de Judd Apatow, cel care a mai facut Virgin la 40 de ani si recentul Funny People. Iar fazele alea taiate (cand sare puma/pitonul pe Oh si scena se taie brusc) nu mi se par gaselnite amuzante, ci mai degraba tradeaza lipsa de idei. Poate sunt prea aspru cu o pelicula camp care oricum nu-si propunea sa faca istorie.


Anul Unu nu mi l-a făcut mai antipatic pe Black, nici mai simpatic. Fanii lui se vor distra, probabil. Eu, cînd am ajuns acasă, am băgat două episoade din The Office (ăla original, britanic). Creatorul seriei, Ricky Gervais, va scoate două lungmetraje în următoarele luni (The Invention of Lying şi Cemetery Junction). Gervais e tot un comic dolofan, dar hmm...genial.

6 comentarii:

  1. in tot filmul a fost o singura faza care imi amintesc ca am ras la ea...dar se pare ca prea memorabila nu a fost ca nu mi-o amintesc...ce nu mi-a placut au fost numeroasele aluzii la sex...adica...com on.. ai amitit de Rrrr, ala da, a fost un film funny

    RăspundețiȘtergere
  2. Pe langa Jack Black, nu-i "simpatizez" nici pe Ben Stiller si Adam Sandler. Pur si simplu nu reusesc sa-i gasesc amuzanti.

    RăspundețiȘtergere
  3. Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.

    RăspundețiȘtergere
  4. A not so spotless Mind: Stiller mi-a fost simpatic in Meet the Parents si in Curb Your Enthusiasm, unde o incaseaza de la Larry David. Iar Adam Sandler are -pe langa o tona de comedii stupidute- si doua roluri memorabile: ca Zohan si George Simmons in mai recentul Funny People

    RăspundețiȘtergere