luni, 3 decembrie 2012

Jenă

Is this for real?




Sunt stupefiat.


Nu înţeleg de ce.

De ce am avea nevoie de reconstituirea cu actori a unuia dintre cele mai neplăcute momente din istoria noastră recentă? Şi de ce aşa? Parcă nu ar fi fost deja suficient de grotesc şi respingător cum s-a petrecut în realitate.

Să fie o revanşă tardivă pentru un regizor care a fost interzis prin comandă directă de Ceauşescu (cu filmul Dincolo de nisipuri, 1974)?

Ar fi timpul ca Ceaşcă să iasă pentru o vreme din cinematografia noastră. Văd că o mulţime de cineaşti respectabili sunt încă bîntuiţi de fantomele "odioşilor". Poate că ar trebui să mergem cu poporul la psihanalist să scăpăm de traumă. 

Am senzaţia că poţi înţelege mult mai multe despre "perspectiva Ceauşeştilor" din filmul de montaj al lui Andrei Ujică (Autobiografia lui Nicolae Ceauşecu) decît din această docu-dramă (sau ce-o fi ea) de Radu Gabrea, după scenariul speculativ al jurnalistului Grigore "Gregoire" Cartianu.

E chiar dramă ce se întîmplă (sau dramedia ridicolă la care ne pricepem aşa bine).

Nu vreau totuşi să mă antepronunţ definitiv asupra noului film al veteranului Gabrea (de la care mi-a plăcut Moştenirea lui Goldfaden, un doc light despre rolul teatrului idiş din Moldova în naşterea Broadway-ului). Trei zile pînă la Crăciun va intra în cinematografe pe 14 decembrie şi ne vom edifica atunci. Mă pot antepronunţa totuşi asupra acestei scene care a "scăpat" pe net.  Nu-mi dau seama ce ar putea aduce nou - ce noi straturi de sens sau ce lumină -, în afară de un fior de repulsie şi un sentiment acut de jenă (ca atunci cînd am văzut filmarea cu bătrînul cerşetor agresat de copii).

Mă întreb cu groază ce urmează? Ce alte momente penibile din istoria recentă vom mai reconstitui 1 la 1? Scufundarea lui Dan Diaconescu (jucat de el însuşi) în tomberon? Salturile de victorie ale prezidentului de o noapte, Mircea Geoană? Oricare din discursurile spumegînde ale clanului Becali?

Nu ajunge povara de a le fi trăit?

PS. 1 Dacă tot nu v-aţi săturat de Ceauşescu, pe cînd o comedie?

PS. 2.  Dragi români amatori de carnagii, ştergeţi-vă din memorie secvenţa de mai sus cu un mix duios/haios/glorios de 1 Decembrie de la prietenul nostru, maestrul Toma. Toma Carnagiu.

8 comentarii:

  1. abuz !:)

    Is this the real life?
    Is this just fantasy?
    Caught in a landslide
    No escape from reality
    Open your eyes
    Look up to the skies and see
    I'm just a poor boy, I need no sympathy
    Because I'm "easy come, easy go"
    Little high, little low
    Any way the wind blows, doesn't really matter to me, to me

    RăspundețiȘtergere
  2. Am avut (ne)norocul să văd deja filmul acum ceva vreme, la un festival organizat chiar de Gabrea - MECEFF. Problema nu e atât că este încă un film despre Ceaşcă (unii cineaşti/scriitori etc. sunt bântuiţi de fantoma ”odioşilor” poate pentru că mentalul colectiv a fost bântuit cu urme de neşters de această fantomă), cât faptul că a ajuns pe mâinile lui Gabrea, un regizor onest, mediu, dar lipsit aproape complet de acel zvâc care să-l scoată din rând.

    El nu se rezumă la a reconstitui cu cei doi actori (care se descurcă onorabil în a-i imita pe Ceuşeşti) momentele care nu au fost surprinse de camere din timpul scurtei lor fugi, ci plusează şi reconstituie, printre altele, şi procesul. Abordare inutilă (pe scenariul unui nonscenarist ca Gregoire), pentru că, aşa cum ai observat şi tu, NIMIC nu va putea depăşi în autenticitate realitatea momentului surprins pe camerele de atunci şi văzut de toată lumea.

    Scena respectivă, în viziunea lui Gabrea, nici măcar nu stârneşte repulsie sau jenă, pentru că regizorul nu face mai nimic pentru a construi până atunci o tensiune oarecare ce ar fi putut exploda la final.

    Nouă ne-ar trebui o viziune mai apropiată de cea extrem de personală, cinematografică şi meditativă a lui Sokurov, în al cărui excelent Taurus (2001) avem tot două personaje care au bântuir Rusia - Lenin şi Stalin.

    În rest, cred că s-au făcut comedii (în sens mai larg) în jurul subiectului Ceauşescu: Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii, Amintiri din epoca de aur, A fost s-au n-a fost?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. paragraful ultim trebuia să apară sub forma ”În rest, cred că s-au făcut comedii (în sens mai larg) în jurul subiectului Ceauşescu: Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii, Amintiri din epoca de aur, A fost sau n-a fost?, care funcţionează ca un fel de terapie pentru regizorii şi scenariştii respectivi, dar şi pentru spectatori :)

      Ștergere
  3. @Ionut

    Cand spuneam comedie ma gandeam ca daca tot vor sa si-l exorcizeze pe Ceausescu, atunci s-o faca intr-o alta nota decat asta cantata si ras-cantata pana acum.

    Problema e ca in spatele lui Ceausescu s-a ascuns un intreg popor. Si se vede ca disparitia fizica a cuplului nu vindeca (nici 23 de ani mai tarziu) niste bube serioase pe care le purtam cu noi mult dinainte de Mos Nicolae C.

    Comediile acelea in sens larg de care zici au fost mai mult decat binevenite. As merge tot pe mana lor...

    RăspundețiȘtergere
  4. pentru ca viziunea oricarui roman este subiectiva (la acest subiect), eu inca sper sa devina (subiectul) suficient de captivant si cu potential pt americani (desi s-a cam fasait) si sa faca Hollywoodul o comedie cu Adam Sandler in rolul lui Ceausescu. mai de ras nu cred ca se poate in acest Univers. ceva in filonul "The Dictator" cu Sacha Baron Cohen. asa sa-i ajute Unchiul Sam si Colonelul Sanders !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. păi, intr-un fel, trăsnitul lui Sacha Baron Cohen are ceva (puţin, e drept) şi din Ceauşescu, la fel cum are din toţi dictatorii :)

      oricum, cred că filmul nonficţional al lui Ujică are destule momente de excelentă parodie (vezi discursul agramat şi lăsat să umple ecranul timp de minute în şir al lui Ceauşescu), folosind exact armele dictatorului: imaginile de propagandă

      Ștergere
  5. mie imi plac dictatorii din America Latina ! cum bine scria si Woody in "Bananas":

    Fielding Mellish: [nervously speaking at a fundraiser dinner, while posing as the San Marcos president] Although the United States is a very rich country, and San Marcos is a very poor one, there are a great many things we have to offer your country in return for aid. For instance, there... there are locusts. We have more locusts. There are locusts of all races and creeds. These, these locusts, incidentally, are available at popular prices. And so, by the way, are most of the women of San Marcos. Now then, despite the tiny size of our nation, few people realize that we lead the world in hernias. They also fail to realize that before Columbus discovered your country, he... he stopped in San Marcos and contracted a disease which today can be cured with one shot of penicillin.

    sau/si
    Esposito: [sings rebel song] Rebels are we, / Born to be free, / just like the fish in the sea!


    RăspundețiȘtergere
  6. mai exista doua scene:

    http://www.youtube.com/watch?v=8dF1vWX7sT4
    http://www.youtube.com/watch?v=7PEfqzgGubI

    RăspundețiȘtergere

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.