sâmbătă, 30 ianuarie 2010

The Book of Eli (2010)

rating: Brainwash remarcabil

Am mers la The Book of Eli fara asteptari sau prejudecati, fara sa citesc ceva despre el dinainte. Si bine am facut intrucat in felul asta mi-am permis sa fiu absorbit intr-o poveste despre credinta plasata fictiv intr-un viitor nu prea luminos al umanitatii. Un viitor cenusiu, post-apocaliptic, calculat temporal la 30 de ani dupa D Day - ziua in care cerul s-a frant si o lumina orbitoare a parjolit intreaga planeta. Fratii Hughes (autorii stylish-ului From Hell, povestea romantata a lui Jack the Ripper) revin in atentia mea si probabil a criticilor cu o retusare a genului action SF post-apocaliptic coborandu-l din sfera SF-ului si dandu-i o componenta umana, religioasa, in persoana lui Denzel Washington. Intradevar nu-mi pot imagina un alt actor care sa joace rolul profetului razboinic Eli decat my man Denzel. El are si profunzimea necesara pentru a duce discutii filozofice cu sine insusi, dar si talentul de a-si elimina dusmanii intr-un mod convingator cand script-ul o cere.

Povestea e in felul urmator: Eli e un calator singuratic, un tip batraior, unul din putinii care au supravietuit razboiului si haosului care a urmat. E si printre ultimii care stie sa citeasca si poseda o doza de moralitate. In ultimii 30 de ani a fost tot pe drumuri, calatorind spre vest in urma unei chemari interioare. Nu are harta dar are credinta. Si un Ipod, cam stricat ce-i drept. Si servetele umede KFC (pentru igiena personala daca tot vorbim de product placement). In calatoria sa uneori mai da si peste bande de talhari sau canibali sau mai poposeste in cate un orasel inca nedaramat pentru a-si reinoi rezerva de apa. Eli insa nu e tipul pe care sa pui mana, decat daca vrei s-o pierzi eventual. E un luptator experimentat, poseda o multime de skill-uri si arme, iar de regula ramane ultimul in picioare oricat de multi dusmani ar avea...apoi se roaga pentru sufletele lor. Cu toate astea nu cade in ridicol ca alti eroi din filme.. doar e Denzel. Ultimul orasel vizitat de Eli e insa in mainile lui Carnegie (Gary Oldman), arhetipul raului inteligent si cultivat care-i controleaza pe toti si ii foloseste intr-un scop neclar la inceput - gasirea unei anumite carti - dar care viseaza la unificarea ramasitelor civilizatiei, sub controlul sau desigur. Cand descopera ce abilitati poseda Eli ii face o oferta de nerefuzat. Problema apare cand Eli refuza si, din acel moment, se naste o situatie conflictuala, care escaladeaza intr-o vanatoare umana in clipa in care Carnegie afla ca Eli poseda o misterioasa carte.


Daca ar fi sa reducem la cateva idei filmul asta am putea spune foarte simplu ca e o combinatie de Mad Max cu Children of Men, punctand actiunea flamboianta din primul si atmosfera apasatoare plus stilul din al doilea, dar am fi superficiali. In primul rand filmul asta arata extraordinar de bine, tras in tonuri de gri, maro, albastre sau verzi, o cinematografie superba contribuind la crearea atmosferei dezolante din film. Scena de la inceput - o padure arsa, semi-obscura, in care parca ninge cu cenusa - stabileste tonul intregului film, estetic vorbind, linistea mormantala a cadrului fiind sfasiata de sunetul unei sageti hi-tech. Apoi avem muzica. Pe durata filmului nu rezistam sa nu fac remarci la cat de faina e coloana sonora, ce bine se potriveste si cum abia astept s-o ascult acasa. Atticus Ross e responsabil pentru ea si e prima data cand compune muzica de film. Foarte buna treaba, te prinde si te tine conectat la imagini.


Distributia actorilor e foarte buna, atat Denzel cat si Oldman sunt excelenti in rolul profetului si al micului Mussolini. O aparitie misto e si Mila Kunis, pe care o stiam din serialul That '70 Show, aici jucand rolul unei "fiice" adoptate fortat de Carnegie si obligata la prostitutie dar care isi gaseste salvarea in Eli. Filmul e plin de actiune tipica unui thriller post-apocaliptic, ceea ce e un lucru bun, existand niste scene de bataie extraordinar coregrafiate de Jeff Imada (Fight Club, Bourne Ultimatum) explozii si impuscaturi in stil mare (camera de filmat devine imateriala tracand prin structuri si filmand chiar din mjlocul haosului). Peste toate astea insa se aseaza latura meditativa, componenta religioasa a filmului, motivatia personajului care transforma totul intr-o poveste despre credinta si o metafora cristianica. Eli are o "misiune" si putem trage concluzia ca supravietuirea lui in pustiu 30 de ani se datoreaza si unui mic ajutor divin. Iar twistul din final, care prilejuieste un mare WTF, te face sa re-vezi filmul cu alti ochi. O experienta de neratat, as zice.
Trailer

Ps. Daca tot suntem la post-apocaliptice, nu pierdeti nici The Road cu Viggo Mortensen. E altceva! Uman, sensibil, contemplativ, emotionant, drumul unui tata si al fiului sau, lupta pentru supravietuire si o lectie de virtute si morala predata de parinte copilului.

Later Edit: Luci are propria versiune legata de Denzel religiosul

10 comentarii:

  1. tata si fratele meu vroiau sa mearga curand la filmul asta curand, dar cred ca ii voi insoti :)

    RăspundețiȘtergere
  2. un Post-Scriptum? de cand mi-ai lasat comment la recenzia mea ca te duci sa vezi "The Road" asteptam parerea ta (sub forma unei recenzii elaborate cum ar fi cea de mai sus), si tot ce ai de spus despre incape intr-un Post-Scriptum la "The Book of Eli"?

    I am a SAD panda

    RăspundețiȘtergere
  3. Voi elabora :D...adevarul e ca sunt destul de apatic zilele astea..greu mai am tragere sa scriu ceva..

    RăspundețiȘtergere
  4. M-ai pus intr-o mare dificultate; nu vad ce as mai putea adauga la cronica ta. Eventual ca la product placement se adauga si megafonul ala antic marca Motorola :)

    RăspundețiȘtergere
  5. Ei hai, cred ca Sase randuri frumoase tot merita adaugate ;). Desi eu sper sa citesc mai mult in 24fun!!

    RăspundețiȘtergere
  6. Am asteptat sa vad filmul, inainte sa comentez ceva ;)). Pot spune ca mi-a placut, mai ales imbinarea ideii de "credinta" cu scenele de lupta, decapitare, mutilare, etc.
    Aaa, si de prima oara cand am vazut cartea, am zis "Ala e Koranul... sau Biblia. Dar mai degraba Koranul." Eh, am fost pe-aproape. :)
    Apropo de firme, era un magazin PUMA in orasul acela. ntz ntz ntz...

    Si am primit o intrebare interesanta de la un prieten... Eli era sau nu orb? Eu nu cred. Vreo parere?

    RăspundețiȘtergere
  7. Pai finalul ce sugereaza :)? Micile chestii din film, parfumul, auzul fin, faptul ca-i mirosea pe aia..nush ce sa zic, e de revazut clar..

    RăspundețiȘtergere
  8. MaW: E limpede ca era orb. Stia sa citeasca Braille (citea cu degetele din acel ultim exemplar).

    Iar cadrul acela cand camera se focuseaza prima oara de aproape pe ochii lui albiciosi, in paralel cu deschiderea de catre Carnegie a lacatului cartii pentru nevazatori, vorbeste de la sine.

    Apropo de Puma, mai apare o marca: K-Mart, cu o eticheta din rucsacul lui: My name is Eli. Initial am crezut ca tipul lucrase la magazin, dar si asta era tot un indiciu ca era nevazator.

    RăspundețiȘtergere
  9. mhm. ok. pai atunci cred ca va trebui sa revad filmul si sa fiu mai atenta la indicii ;)

    RăspundețiȘtergere