joi, 19 februarie 2009

La Republik est mort?


A apărut numărul din februarie al noii reviste Republik. Sunt unul dintre cei care dădea migrene vînzătorilor de ziare cu obsedanta întrebare: "A venit Ripablic/Republiq/errr Republica?" Acum sunt dintre cei care o cumpără doar pentru filmul bonus. În perioada în care redacţia era condusă de Mihai Chirilov, revista asta avea cojones. Unele cronici iritau prin concluziile lor, altele prin snobismul lor (mereu asumat) dar nimeni nu poate contesta că 90 % din texte erau bine scrise. Simţeai pasiunea, nebunia, sacrificiul din spatele poveştilor. După ce o citeam aveam senzaţia că sunt la zi cu informaţia. Acum trebuie să-mi confecţionez singur această senzaţie.


Veţi spune că vechea echipă există în continuare pe site-ul rekino. Vă răspund că nimic nu înlocuieşte contactul direct, tactil şi olfactiv cu revista preferată. Acum, revista miroase la fel şi probabil e tipărită în aceleşi condiţii, dar conţinutul ei este aproape inutil (n-o mai pot folosi nici ca lectură de budă, mă indispune). A devenit un apendice a revistei de arhitectură Igloo. Înainte era o revistă despre film, muzică şi cultură urbană. Astăzi, e undeva între lumi. Un amalgam de informaţii din lumea artelor vechi şi noi, scrise sec şi fără carismă. Începuse ca un copil-minune şi a ajuns un copil mutant. În plus, ca să confirme declinul şi prin aspect, ultimul număr a ajuns de mărimea unei broşuri. Transformarea e justificată probabil de lipsa reclamelor din toată presa scrisă. Ei justifică aşa: Smaller. Better. Wiser. Adevărată e doar partea cu "smaller". Aşa e şi revista. Din numărul actual aş citi doar interviul cu actorul Gabriel Spahiu şi cu Parov Stelar&Band ( "stelarii" ne-au îmbolnăvit şi pe noi, la Timişoara, acum o lună, cu energia lor contagioasă eliberată prin sax-ul lui Markus şi vocea hipnotizantă a Evei).

Rămâne de văzut cît de "wise" sunt noii republikani. Personal, nu cred că revista va apuca 2010.
Şi dacă va apuca, nu ştiu pentru cine va mai conta.

3 comentarii:

  1. I-or fi ajuns si pe ei blestemele unui grup de cititori care luni bune au cumparat-o pentru dvd si ajungeau sa se enerveze copios. Eu m-am numarat printre ei, dar la un moment dat chiar n-am mai suportat. Articole din ce mai proaste si neprofesionale, cateodata aveam impresia ca citesc propozitii incropite cu randomizerul. (plus greseli exasperante de radactare)
    Pe rekino nu m-am obosit sa citesc decat o cronica abjecta la The Dark Knight, in care autoarea prescurta obsesiv titlul filmului cu initialele TDN si facea paralele "asumat-snoabe" cu Inland Empire.
    Daca se desfiinteaza de tot eu nu pot sa zic decat good riddance, desi a inceput ca o intentie foarte buna.

    RăspundețiȘtergere
  2. De multe ori nu eram pe aceeasi lungime de unde cu criticii din Republik, dar o citeam pt ca furniza niste informatii pe care apoi cautam sa mi le explic/insusesc. Stiu de cronica de care vorbesti, a lu Carmen Mezincescu, am urmarit si eu "razboiul" dintre ea si Alex Leo, era amuzant, totusi impresia mea a fost ca C.M. a scris cronica aceea rautacioasa intentionat sa "deranjeze" si sa provoace reactii (era blockbusterul anului) nu neaparat pt ca dorea o recenzie obiectiva ;))

    RăspundețiȘtergere
  3. Draga Meropi, ai nimerit-o la fix cu "randomizerul". Si asa e si revista. Cat despre articolul mezincescian zic si io ca Richie ca a fost o idee de marketing care urmarea sa inflameze spiritele. Si sa imparta cititorii in tabere. La fel cum faceau in revista, al carei stil era pe alocuri enervant dar in nici un caz "caldut" sau "let's play safe" ca acum.

    RăspundețiȘtergere