luni, 5 iunie 2017
Corespondenta TIFF - I
Razvan Baloi e ca de obicei la TIFF. Si ne-a scris ce a mai vazut.
Eterna întoarcere acasă. Potrivit titlu pentru primul film pe care-l vad la TIFF 16. O audiție, aceleași 2 sau 3 scene filmate cu actori diferiți. Aproape că te pune în fotoliul regizorului filmului din film.
Machines te face să te simți neputincios în fața traiului inuman al muncitorilor dintr-o fabrică de confecții din India. Cu 3 dolari pe săptămână trebuie să-și întrețină familia, muncind timp de 12 ore pe zi, câteodată și 2 schimburi la rând. Un patron arogant, feudal și fără inimă, un lider de sindicat resemnat și mii de muncitori care nu-și cunosc drepturile sunt ingredientele acestui documentar din care am reținut replica genială a unui muncitor: “Mă bucur că toți murim până la urmă, fără să luăm nimic cu noi, asta ne face pe toți egali!”.
După cenușiul primelor filme, La lois de la jungle a fost o comedie binevenită, mai mult parodie a vietii de colonialist in Guyana Franceză. Pe alocuri hilară, pe alocuri scabroasă, “legea junglei” se pare că se aplică peste tot, chiar și în orașe.
All These Sleepless Nights a venit la cinema-ul modern și extrem de confortabil “Dacia” din cartierul clujean Mănăștiur. Tonic, realist, despre cum e să te încăpățânezi să fi treaz într-o lume adormită.
Filmul din deschidere, Regele Belgiei a fost cel mai simpatic film din prima mea zi. Un mockumentary–road movie, în care regele Nicolas al III-lea călătorește incognito alături de suita sa prin Balcani în încercarea de ajunge acasă pentru a gestiona situația politică tensionată prilejuită de declararea independenței Waloniei. Trecând prin întâmplări hazlii și riscante, grupul pestriț și pe alocuri deghizat reușește să ajungă din Turcia tocmai până în Albania. Regizoarea, prezentă la film, a dezvăluit că aventurile regelui nu s-au terminat.
Se anunta o editie spectaculoasa. (Razvan Baloi)
Eterna întoarcere acasă. Potrivit titlu pentru primul film pe care-l vad la TIFF 16. O audiție, aceleași 2 sau 3 scene filmate cu actori diferiți. Aproape că te pune în fotoliul regizorului filmului din film.
Machines te face să te simți neputincios în fața traiului inuman al muncitorilor dintr-o fabrică de confecții din India. Cu 3 dolari pe săptămână trebuie să-și întrețină familia, muncind timp de 12 ore pe zi, câteodată și 2 schimburi la rând. Un patron arogant, feudal și fără inimă, un lider de sindicat resemnat și mii de muncitori care nu-și cunosc drepturile sunt ingredientele acestui documentar din care am reținut replica genială a unui muncitor: “Mă bucur că toți murim până la urmă, fără să luăm nimic cu noi, asta ne face pe toți egali!”.
După cenușiul primelor filme, La lois de la jungle a fost o comedie binevenită, mai mult parodie a vietii de colonialist in Guyana Franceză. Pe alocuri hilară, pe alocuri scabroasă, “legea junglei” se pare că se aplică peste tot, chiar și în orașe.
All These Sleepless Nights a venit la cinema-ul modern și extrem de confortabil “Dacia” din cartierul clujean Mănăștiur. Tonic, realist, despre cum e să te încăpățânezi să fi treaz într-o lume adormită.
Filmul din deschidere, Regele Belgiei a fost cel mai simpatic film din prima mea zi. Un mockumentary–road movie, în care regele Nicolas al III-lea călătorește incognito alături de suita sa prin Balcani în încercarea de ajunge acasă pentru a gestiona situația politică tensionată prilejuită de declararea independenței Waloniei. Trecând prin întâmplări hazlii și riscante, grupul pestriț și pe alocuri deghizat reușește să ajungă din Turcia tocmai până în Albania. Regizoarea, prezentă la film, a dezvăluit că aventurile regelui nu s-au terminat.
Se anunta o editie spectaculoasa. (Razvan Baloi)
Categorii:
FilmFest,
Guest Post
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.