vineri, 24 aprilie 2015
"Some romanians are staying"
SAU DE CE "SPERANȚA MOARE ULTIMA" N-AR FI FOST AȘA CONTROVERSAT CA "ROMANIANS ARE COMING"
Și-a pus în cap mii de români stabiliți în Anglia (și chiar mai multe mii în România). A stîrnit manifestații de furie în fața postului Channel 4. Și mama ororilor - o noua scrisoare "amară" de protest din partea ambasadorului român la Londra, celebrul domn Jinga. Iar azi s-a vîrît singur în gura lupului, venind la Timișoara la invitația Asociației Documentor (Florin Iepan & Călin Meda).
Ladies and gentlemen, please welcome James Bluemel, autorul (regizor/cameraman/editor) documentarului Romanians are coming!
Pentru că se vorbea despre imaginea României, au mai fost invitați expertul în comunicare Iulian Comănescu și (nu am înțeles exact de ce) tînărul politician Mihai Sturzu (aka Gașca mea). Pînă apare filmarea pe youtube iată cum au evoluat ostlitățile, pe scurt:
Și-a pus în cap mii de români stabiliți în Anglia (și chiar mai multe mii în România). A stîrnit manifestații de furie în fața postului Channel 4. Și mama ororilor - o noua scrisoare "amară" de protest din partea ambasadorului român la Londra, celebrul domn Jinga. Iar azi s-a vîrît singur în gura lupului, venind la Timișoara la invitația Asociației Documentor (Florin Iepan & Călin Meda).
Ladies and gentlemen, please welcome James Bluemel, autorul (regizor/cameraman/editor) documentarului Romanians are coming!
The British are coming!
Pentru că se vorbea despre imaginea României, au mai fost invitați expertul în comunicare Iulian Comănescu și (nu am înțeles exact de ce) tînărul politician Mihai Sturzu (aka Gașca mea). Pînă apare filmarea pe youtube iată cum au evoluat ostlitățile, pe scurt:
L-am luat în primire fără menajamente și l-am întrebat de ce a prezentat (aproape exclusiv) părțile urîte ale României și (cu o singură excepție) personaje care se zbat în mizerie. Nu există pericolul să se creadă că toți românii sunt așa? Mai ales când ai un titlu ca Romanians are coming (despre care Iulian Comănescu zicea că e o "memă" ce a început în anii postbelici cu The Russians are coming).
James a recunoscut că poate titlul nu e cel mai fericit (el preferînd Hope dies last/ sintagma clișeu fiind pomenită de aproape toate personajele din mini-serie), dar a fost ales de Channel 4 din rațiuni de marketing (și se pare că a funcționat, judecînd după cifrele de audiență). Titlul bate înspre isteria creată de media (și amplificată de politicienii) din UK în jurul imigranților români și e o ironie la adresa prejudecății britanicilor, fără intenția de a-i ofensa pe români.
Autorul spune că tot ce a făcut el a fost să-și urmărească personajele și povestea lor și a filmat în locurile în care l-au dus aceștia. Dar în același timp admite că a plecat în minte cu un obiectiv: acela de a umaniza aceste personaje nefericite și de a stîrni compasiunea compatrioților săi pentru românii care dorm în stradă și "in the bushes" cu speranța (care moare ultima, nu-i așa) că vor primi la un moment dat joburi-joburi-joburi.
Iulian Comănescu îmi spunea aparte, în pauza întîlnirii, că se simt în film anumite simpatii de stînga (poate de-asta a venit deputatul Sturzu), ca o contrapondere, dacă vreți, la ce fac partidele de dreapta din categoria UKIP. Pe de altă parte, cum remarca și regizorul Florin Iepan, tocmai le servește acestora cărbuni în plus pentru campania lor infocata anti-imigrație. Acum ar putea să-și facă promo-uri electorale si cu cut-uri din serial ("Yees! Benefits!!").
Poate că noi, românii, ne inflamăm prea repede și prea ca la țară cînd e vorba de "imaginea sacră" a patriei (chiar dacă mulți nici n-am văzut filmul). Dar în sală erau și viceconsulul Germaniei la Timișoara, Siegfried Geilhausen și soția lui din Irlanda, care locuiesc de doi ani și jumătate în România.
Amândoi erau dezamăgiți de felul nerealist în care au fost portretizați românii (iar perspectiva lor este evident mai detașată decît a românilor "verzi"). Domnul Geilhausen a făcut chiar referire la o "politică de ură". În cuvintele prietenei noastre, Maria Dragomirescu (prezentă și ea în sală), oare este ok să înlocuiești sentimentul de "frică cu disprețul" față de români?
În apărarea lui, invitatul spunea că britanicii știu de doctorii, de inginerii și de muncitorii români serioși. Pe el l-a interesat povestea și drama acestor homleși. Bluemel spune că a făcut un documentar observațional. Însă e clar, încă de la alegerea țiganului Alex (cum își spune chiar el) ca voice-over, că tot ce apare în film servește viziunii ("preferred meaning") cu care a pornit incă dinainte de a apăsa primul REC pe cameră (seria a fost ideea lui, cumparata apoi de Channel 4).
Eternul agent provocator Iepan îi pitch-uia britanicului ideea unei noi serii cu români serioși, de treabă si cu bani, intitulat Some romanians are staying sau Blond romanians are coming. Regizorul invitat era sigur că nimeni din Marea Britanie nu s-ar uita la așa ceva. James Bluemel lucrează acum la un nou serial care tratează (tot din punctul de vedere al personajelor) povestea imigranților din nordul Africii, care ajung să moară cu miile pe Mediterana. Va merge și în Libia pentru asta.
După pauză, Iulian Comănescu a prezentat patru cazuri de "campanii de branding de țară" ale României (mai mult sau mai puțin intenționate). Concluzia era că atunci cînd am dat cei mai puțini bani (adică zero) am avut cea mai bună expunere (Top Gear, momentul Transfăgărășan).
Poate că Rafa Vasilcin (cameraman ce a lucrat cu Iepan în multe ocazii) -cu care am vorbit după dezbatere- are dreptate. Poate că ar trebui să nu mai sărim de fund în sus (pardon my english) și să primim filmul așa cum e. Un serial tv de entertainment care, în primul rînd, nu e pentru noi. "E făcut pentru englezoi": despre ei și prejudecățile lor.
Da, poate ar trebui să ne relaxăm și să luăm ce e bun de luat din această poveste. Prefer să se zică despre noi că suntem trîntori și barbari, decît să se spună că nu avem niciun pic de umor. Dacă sunteți de altă părere, încă mai aveți timp să mergeți deseară cu furci și topoare la AMBASADA, unde se dă mini-seria (de la 20.00) și Q & A la sfîrșit. (Just kidding about the axes, mate!)
Da, poate ar trebui să ne relaxăm și să luăm ce e bun de luat din această poveste. Prefer să se zică despre noi că suntem trîntori și barbari, decît să se spună că nu avem niciun pic de umor. Dacă sunteți de altă părere, încă mai aveți timp să mergeți deseară cu furci și topoare la AMBASADA, unde se dă mini-seria (de la 20.00) și Q & A la sfîrșit. (Just kidding about the axes, mate!)
Categorii:
Cinestiri,
documentar,
Film European
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.