marți, 13 decembrie 2016

Azi la Timisoara: The Neon Demon



-What's it feel like walk into a room, it's like the middle of the winter and...you're the sun?

-It's everything"


Cel mai nou film al danezului Nicholas Winding Refn, e un neon-thriller horror fara horror. In esenta, este despre puterea mistica a femeii si a frumusetii ei. Vorbind pentru Little White Lies despre frica de esec, Refn marturisteste:

"(Frica) e constanta. E ca si cum mi-ar veni ciclul. Stiu ca va veni si cand va veni o sa ma vaicaresc si o sa fac urat. Dar nu poti arata asta nimanui. Nici echipei, nici actorilor. Doar Liv vede asta. Cand trec peste sunt usurat si plin de viata. Am gandit mereu despre creativitate ca e foarte feminina. E felul in care ma pot apropia maximum de ceea ce inseamna sa fii femeie. Barbatii nu pot obtine niciodata senzatia de a avea ceva in tine care creaza viata". 


Sotia lui, Liv Corfixen, a filmat un documentar (My life directed by Nicholas Winding Refn) despre procesul dificil de creatie a lui Refn in timp ce lucra la Only God Forgives (2013) in Bangkok. Influenta ei e esentiala si asupra noului film:

"Ea e totul. Suntem impreuna de 20 de ani (...). N-as fi venit niciodata cu ideea acestui film daca n-as fi avut o sotie frumoasa. Eu nu sunt frumos. Ea e. M-am intrebat mereu cum e sa fii asa norocos. Intr-un fel, totul e legat de ea.(...) Traim intr-o societate foarte sexualizata. Barbatii vor sa sexualizeze tineretea, femeile vor sa o consume."


Mai jos cateva comentarii critice, pe care probabil foarte putini le vor citi, asa ca pentru aceia nu ne impunem nici noi vreo limita:

Ionut Mares:

"Nu prea a fost scos din film "plictisitor" şi, mai ales, "prost", când, de fapt, este unul din cele mai ofertante filme ale anului, a cărui subtilitate a fost pur şi simplu ratată (probabil din comoditate, aşteptări setate greşit etc.). (...) noua nebunie a lui Nicolas Winding Refn arată că şi un film prost poate să fie bun. Trebuie doar să nu aibă conştiinţă de sine, să nu-şi impună nicio limită, mai ales când vine vorba de a se lăfăi în kitsch, să fie ca un coşmar de la un capăt la altul. O stilizare atât de deşănţată, încât totul devine pură abstractizare. Un film despre cum nu e loc de frumuseţe acolo unde e doar moarte."

Cinesseur

"În The Neon Demon, producţie relativ singulară prin „autotelismul” limbajului cinematografic cultivat (...), înlănţuirea ficţională elimină cauzalitatea şi proclamă suveranitatea semnelor. Dispunerea lor geometrică defineşte ficţionalitatea de tip Refn, una care atribuie sens pulsiunilor obscure, obiectelor oarecare, topografiei spaţiilor sau expresiei tăcute, rigidizate, a corpurilor. Vii sau moarte."

Ion Indolean:
nu pot să zic că l-am gustat, dar oarecum de aia mi se pare mişto. tocmai abstractizarea asta întinsă la maxim

La Timisoara, ruleaza de la 18.30 la Ambasada (bilet, 10 lei), cu sprijinul Independenta Film. Ilustratiile acestui articol sunt din numarul 65 al revistei Little White Lies, dedicat acestui film, incepand cu coperta.


PS. Nu stiu daca v-am zis, dar e cu Elle Fanning (Super 8),  Christina Hendricks (Mad Men, Drive) si Keanu Reeves (!!!).

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.