joi, 15 decembrie 2011

Blueberry (2004)

rating: Brainwash




Ce schimbare de ritm de la Dobermann, primul film al lui Jan Kounen, la Blueberry. Primul, hiperkinetic si violent, abundand de testosteron si coolness, al doilea, la fel de stilizat dar in acelasi timp visator si suprarealist pana in zona metafizicului. Si cand te gandesti ca e ecranizarea unei benzi desenate. Nu orice banda-desenata ci una de origine franceza, creata in anii ‘60 de Jean Michel Charlier si artistul Jean Giraud (sau pentru cei care descopereau internetul acum 12 ani, Moebius, cel care a revolutionat arta secventiala in Europa anilor 60-70 si mi-a pus mie primele wallpapere pe comp). Kounen a facut din povestea celor doi o meditatie vizuala neasteptata, in genul metaforelor filmice ale lui Jodorowski sau Jarmush, fara a le atinge acestora aura de auteur, lucru care nu-i atenueaza nici lui calitatile proprii.



Blueberry e numele personajului principal (Vincent Cassel), un erou atipic de western, cu sange francez, crescut de indieni si ajuns serif intr-un orasel tipic din vestul salbatic. Dincolo de necazurile obisnuite de om al legii la frontiera, Blueberry trage dupa el si un trecut intunecat in care, pusti fiind, in aceeasi noapte s-a indragostit, a varsat sange si-a dat ochii cu ‘dusmanul sau suprem’ Blount (Michael Madsen). Salvat de la moarte de indieni, Blueberry le-a invatat o parte din spiritualitate iar acum sta intre ei si omul alb, cautatorul de aur, impersonat aici de doi indivizi: un fermier bogat si un geolog prusac (jucat cu siretenie de comicul Eddie Izzard). Calauziti de o harta misterioase cei doi cauta legendarii Munti de Aur, undeva in teritoriul indienilor. De regula Blueberry n-ar fi avut nici o problema sa-i impiedice pe cei doi in demersul lor dar prezenta fiicei de fermier (Juliette Lewis) si sosirea in oras a vechiului dusman Blount, complica lucrurile.


Luat strict dupa firul narativ filmul nu aduce cine stie ce noutati. Insa personajele tipice de western, asa pestrite cum sunt, plus cinematografia interesanta si ritmul intregului film - o nesfarsita senzatie de plutire - il fac o experienta recomandabila. Ar mai fi de mentionat aspectul de film experimental si transformarile suferite de regizor in timpul filmarilor. Kounen a descoperit cu ocazia lui samanismul si cultura Shipibo-Conibos din Peru iar lucrul asta se vede foarte clar in partea finala. Intregul concept al filmului e trasat pe ideea de lume spirituala la care ai acces doar prin incantatii si consum de substante “naturiste” (vezi mescalina). Idei oarecum insuficient explicate dar admirabil sustinute de efectele vizuale marca Moebius (fractali si creaturi primordiale).


Cata vreme nu porniti cu asteptari de western obisnuit, gen razbunare si onoare, colonisti si carute cu coviltir, si nu vi se pare stridenta alaturarea dnstre western si fantastic, Blueberry n-o sa va dezamageasca. Insa e o extravaganta destul de colorata si cam greu de descifrat.
Trailer

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu