luni, 11 ianuarie 2016

Ground Control to Major Tom

THE VISIT & ALTE MUBI's


La TIFF, am intrat la proiecție timp de 10 minute dar, fiind în 'misiune de recunoaștere' pentru Ceau, Cinema!, m-am dus să verific alte titluri mai festival friendly. Am părăsit cinema Florin Piersic cu un oarecare regret, pentru că imaginile și atmosfera din The Visit (de Michael Madsen) aveau ceva misterios și re-vizitabil.

Speram să-l mai prind undeva, cândva, în călătoria mea pe planeta albastră.
S-a întâmplat mai repede decât credeam. A apărut aici.

Așa cum ești anunțat din primul minut, The Visit e o simulare a unui prim contact cu 'viață inteligentă din spațiu'. 

În filmele americane e de la sine înțeles că purtatorul de cuvânt al omenirii are reședința la Casa Albă. Aici însă, la acest exercițiu participă experți, militari și oameni de știință din organizații care nici nu știam că există (Biroul Națiunilor Unite pentru Spațiul Extraterestru cu sediul la Viena, Institutul SETI), dar și din unele mai 'tradiționale' precum NASA sau Agenția Spațială Franceză.

Observa un savant: problema cu rasa asta a noastră e că ne recunoaștem rar limitele și ne cam credem buricul universului. În 1977, când am transmis un mesaj de pace și prietenie în Cosmos, deodată cu sonda Voyager,  am pus acolo o grămadă de muzică frumoasă dar niciun cuvințel despre natura noastră degrabă vărsătoare de sânge. 

Unii au considerat că e un act nesincer, un fel de CV măsluit. Poți privi The Visit și ca o încercare de reparare (în caz că extratereștri prind MUBI în galaxia lor sau poate îl așteaptă și ei pe torenți). Dorința declarată a filmului este să arate că "în momentul în care noi credem că (ceva) este posibil, realitatea se extinde".

Adevărul e că ne simțim amenințați de necunoscut. Prezența 'altuia' stârnește cea mai mare temere a noastră: aceea de a pierde controlul.

Ground Control to Major Tom

Filmul se încheie pe muzica unuia dintre cei mai 'alieni' și, în același timp, umani dintre noi. Poate că asta este una din caracteristicile speciei noastre: de a vedea (recunoaște/ căuta) 'umanitatea' din celălalt. Chiar dacă vine de pe Marte. Asta e: suntem o curiozitate spațială ('a Space Oddity', thanks mister Bowie!).

Efectul interesant al documentarului este că raportarea la acest 'fictiv' (deocamdată) vizitator ne face să ne percepem mai clar pe noi înșine. Vizita nu ne răspunde la întrebarea 'Cine sunt extratereștri?'. Dar oferă câteva răspunsuri la întrebarea eternă: Ce este omul? 




The Visit mai e pe MUBI vreo două zile. Faza cu acest portal e că în fiecare zi intră în meniu alt film (de autor), așa că într-o lună poți vedea 30 de filme. În acest moment rulează pe MUBI: La Dolce Vita, 8 1/2 (Fellini), A bout de souffle (Goddard), Sacro Gra (2013), Metropolis (Fritz Lang, 1927), Let the right one in (2008), Metrobranding (2010, România), Wild Tales (2014), Cei șapte samurai (Kurosawa) și altele de descoperit.

MUBI are pentru mine efect de gaură de vierme. Am zis, hai să revăd câteva minute din Absolventul/ The Graduate (Mike Nichols), că-mi place cum începe. Și așa m-am trezit că revăd tot filmul. Poți ușor să te pierzi pe acolo. Pe lângă filmele clasice, independente, cult, multe sunt titluri pe care le prinzi numai în festivaluri, ceea ce le face întâlniri de neratat. E ca un cinema online cu un program ales pe sprânceană. Și cele mai multe au subtitrare în română (nu de la veverița sau avocatul), în cel mai rău caz, în engleză.

Poate că sună a reclamă dar, dacă tot veni vorba de Netflix, e bine să știți și alternativa.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.