vineri, 26 februarie 2016
Tinerețe și Forță Majoră
An bisect. Mărțișor. Cum-necum, s-a nimerit că Marele Ecran și Pelicula Culturală fac două proiecții, una după alta, back to back.
Luni, 29 februarie, ziua aia în plus de după noaptea "Oscarurilor", serviți o infuzie de TINEREȚE (cu tot cu bătrânețe) la Ambasada. După La Grande Bellezza, maestro Paolo Sorrentino se întoarce cu un nou imn (sau 'simple song') închinat nostalgiei, la scară grandioasă.
YOUTH/ LA GIOVINEZZA e experiență revizionabilă, mai ales pe un ecran mare. Michael Caine e în mare formă. Mai plusăm cu: Harvey Keitel, Rachel Weisz, Paul Dano, Jane Fonda (într-un cameo care-ți zbârlește părul pe ceafă), Mădălina și Maradona.
Apropo de 'Miss Universe'/ Mădălina Ghenea, Michael Caine a povestit pentru Little White Lies scena aceea de pe afiș, cu el și Keitel în bazin: "Nimeni nu ne-a spus despre ea. Paolo ne-a spus că stăm relaxați și deodată cineva va intra în piscină - o fată frumoasă. Nu ne-a zis că va fi goală. Am crezut că va fi în costum de baie și noi vom fi sta acolo ca niște moși perverși. De aici ai fețele acelea încremenite de uimire."
Tot despre româncă, reporterul LWL întreabă dacă și ea e un efect special. Caine răspunde:
"Oh. În niciun caz. E incredibilă. Mi-a amintit de prejudecățile rapide pe care le facem. Mi s-a părut uimitoare. A făcut scena goală. Frumos, frumos, frumos. M-am gândit: E minunată. Și apoi avea o scenă lungă cu mult dialog. M-am gândit: "La naiba, o să stăm aici toată noaptea. O să strice toată scena." A făcut-o în două duble. Știe să și joace fata asta."
Marți-mărțișor, 1 Martie, colegele de la Pelicula Culturală forțează primăvara cu FORȚĂ MAJORĂ (Ruben Ostlund). Sau cum l-au numit ele: filmul-mărțișor care vine în ajutor. Biletele de intrare la film constau în mănuşi sterile şi nesterile/scutece adulţi/saltele decubite/clor/detergent de rufe automat - produse ce vor merge în sprijinul Centrului de îngrijire paliativă Hospice “Casa Milostivirii Divine” a Federaţiei Caritas.
Și, după cum ne-am obișnuit la proiecțiile Pelicula, descoperim o nouă clădire valoroasă din punct de vedere arhitectural și istoric pentru Timișoara. Proiecția se ține la „Casa cu Axa de fier” (vis a vis de Tribunal, intrarea dinspre Punctele Cardinale). Clădirea proaspăt renovată are fixată în nişa de pe colţ o axă de fier, în lungime de 2,5 m, datând din secolul XVIII. Legenda spune că este osia carului de luptă cu care Eugeniu de Savoya a intrat în 1716 în cetate în fruntea armatei austriece şi i-a alungat pe turci (că, na, era forță majoră).
FORȚĂ MAJORĂ urmăreşte tensiunea ce se acumulează într-o familie suedeză 'perfectă' (tip IKEA, cum zicea cineva) care merge pentru câteva zile în Alpii francezi, la schi. În timpul unui prânz la restaurant, o avalanșă răstoarnă totul cu susul în jos și...mai mult nu divulgăm pentru că e de văzut și de dezbătut după. Am vrut să aducem filmul și la Ceau, Cinema! anul trecut, dar nu s-au legat lucrurile. Se leagă acum, cu șnur de mărțișor.
Apropo de Ceau, Cinema!, cu ocazia acestor două proiecții, asociațiile noastre vor face și niște anunțuri de interes pentru prietenii festivalului. Nu ratați deci primele anunțuri oficiale :) Biletele puse în vânzare pentru TINEREȚE s-au epuizat la Ambasada. Mai sunt 30 care vor fi vândute, înainte de proiecție, luni, 29 februarie, ora 20. Pentru TINEREȚE, mulțumim Independența Film. Pentru FORȚĂ MAJORĂ, Pelicula mulțumește distribuitorului Clorofilm.
Trailer zilei: Out of nature
Criza vârstei mijlocii a unui bărbat mijlociu din clasa de mijloc.
Sau nevoia bărbatului modern de a evada, de a scăpa de presiunile familiei, serviciului, vieții în care (i se pare că) s-a împotmolit. Norvegianul Ole Giaever face un 'autoportret' foarte nuanțat (joacă rolul principal) și onest până la capăt. Suntem practic în mintea personajului. Îi auzim toate gândurile, ceea ce la un moment dat ar fi obositor, dacă acest "stream of conciouseness" nu ar fi ritmat cu momente comice și panorame spectaculoase. Atenție! Dacă vedeți OUT OF NATURE (MOT NATUREN, 2014) în cuplu, s-ar putea să stârnească dezbateri după și unii să ajungă să doarmă pe canapea. Sau să fugă în natură.
vineri, 19 februarie 2016
Din nou Poliția Rutieră
Dacă tot sunt simpatici zilele astea polițiștii de la Rutieră, vă amintim filmul polonez cu care am încheiat prima ediție Ceau, Cinema: DROGOWKA/ Poliția Rutieră. Iată cronica de atunci, ca să vedeți că filmul spune întotdeauna adevărul, de multe ori "înaintea timpului său":
Am făcut un scurt raport despre Poliția Rutieră imediat ce l-am prins pe radar. Drogowka arată exact ce e corupția. O pandemie care infectează tot: de la copiii care blătuiesc un meci de fotbal pentru mărunțiș și până la cei mai înalți funcționari ai Comisiei Europene, care fac autostrăzi doar pe hârtie și încasează comisioane grase. Practic, vorbește despre tot ce-i mai rău în România. În același timp, vedem că lucrurile astea nu se întâmplă doar la noi. Este o demonstrație de forță (și cu mult umor) a faptului că dacă intri in hora compromisurilor (de conștiință) nu mai poți ieși întreg, demonstrație realizată cu mijloacele unui thriller modern impecabil scris, jucat și regizat.
Iar Felix (Waka_X) a zis așa:
Recunosc, sunt mare fan de cinema polonez. (am si prieteni care fac misto pe tema asta...). E suficient sa vedeti cateva filme, de ex. cele facute de Wojciech Smarzowski, ca sa ma intelegeti. Dupa comedia bizara "The Wedding" si drama politista de atmosfera "The Dark House" (filme extraordinare) + povestea de razboi "Rose" (care pe mine nu m-a atins prea tare), Wojciech Smarzowski scrie si produce in 2012-2013 un film ultra-realist despre coruptia in sanul Politiei si consecintele ei sociale generalizate. Partea cea mai dureroasa a acestui film e ca naratiunea poate sa fie transpusa firesc in orice societate din Balcani: Romania, Bulgaria, Serbia. Filmat cu o gramada de camere diferite (mai ales camere de telefon celular), editat ultra-dinamic si modern, cu o poveste atat de credibila si familiara ca doare, jucat de o echipa de elita a actorilor polonezi de azi, filmul tine privitorul conectat, secunda de secunda. Nu se compara cu nicio drama politista americana sau britanica, e atat de bun incat mi-e teama (pentru privitor dar mai ales pentru producatori) ca acest film a ridicat stacheta genului undeva sus, pe dulap. Filmul nu putea sa fie facut la noi (desi existau toate premisele pentru asta) - nu cunosc regizor roman cu asa doza de curaj - pana la urma, acest film este un manifest violent si unic anti-coruptie, o radiografie sociala necrutatoare si in acelasi timp, o bucata de cinematograf foarte proaspat. Filmul a umplut salile de cinema din Polonia, dar, din pacate, la noi nu a mai ajuns. Sa fie oare de vina mesajul filmului sau doar proasta distributie si lipsa de interes a privitorului roman pentru filmele europene !?
PS. Între timp, Smarzowski a câștigat prima ediție a competiției Ceau, Cinema! cu THE MIGHTY ANGEL.
joi, 18 februarie 2016
Trailerul zilei: FUSI
Văzut la TIFF la recomandarea lui Mihai Chirilov. Plăcut.
Un fel de Amelie Poulain a Nordului. O comedie romantică nu prea romantică, la care uneori râzi cu lacrimi. Sau de ce e bine să faci bine de dragul binelui. Fusi/ VIRGIN MOUNTAIN de Dagur Kari (Islanda), tradus la noi UN MUNTE DE VIRGINITATE. Din 18 martie în cinematografele românești (am o bănuială că nu și la Timișoara, din păcate).
marți, 16 februarie 2016
Alpin Film Festival
Iată un festival pe gustul nostru: Alpin Film Festival (4 - 6 martie). Salutăm apariția la Predeal a primului festival de film și cultură montană din România. Și noi am avut un demers similar, la scară mult mai mică, când am proiectat la Plai (împreună cu Pelicula Culturală) filme de munte și ne-am întâlnit cu alpiniști de mare altitudine.
La Predeal vor fi proiecții în aer liber pe pârtia Clăbucet Sosire, pe un ecran panoramic uriaș (120 mp). Filmul de deschidere este infernala cursă de ski alpin de la Kitzbuhel: Streif. One hell of a ride. Interesante sunt și expozițiile inedite de fotografie (la gara din Predeal): istoria cabanelor din Bucegi și extraordinara expediție din 1954 a cuceririi celui mai greu traseu de alpinism din România - Fisura Albastră. Festivalul e inițiat de Daniel Burlac, producător (printre altele) a filmului A fost sau n-a fost (r. Corneliu Porumboiu).
Mai multe detalii despre eveniment, aici.
sâmbătă, 13 februarie 2016
Afișul zilei: La Giovinezza aka Mădălina
Ce să faci cu o zi în plus?
Te bucuri de Tinerețe (Youth/ La Giovinezza, de Paolo Sorrentino).
Anul ăsta, fiind bisect, ne răsfățăm cu 'o zi în plus'. Pe 29 februarie, la o zi după Oscar-uri, vino la AMBASADA să vezi cel mai bun film european din 2015 conform Academiei (Europene de Film).
Bilet: 10 lei (se vor găsi curând la fața locului).
În limita locurilor disponibile (120).
O proiecție Marele Ecran.
Cu sprijinul INDEPENDENȚA FILM și AMBASADA.
Te bucuri de Tinerețe (Youth/ La Giovinezza, de Paolo Sorrentino).
Anul ăsta, fiind bisect, ne răsfățăm cu 'o zi în plus'. Pe 29 februarie, la o zi după Oscar-uri, vino la AMBASADA să vezi cel mai bun film european din 2015 conform Academiei (Europene de Film).
Bilet: 10 lei (se vor găsi curând la fața locului).
În limita locurilor disponibile (120).
O proiecție Marele Ecran.
Cu sprijinul INDEPENDENȚA FILM și AMBASADA.
vineri, 12 februarie 2016
luni, 8 februarie 2016
Dans străvechi indian adus în contemporaneitate de artiști timișoreni
DANS VECHI - CLIP NOU
Artistul multimedia Daniel
Dorobanțu, fondatorul ansamblului de artă sincretică Thy Veils, semnează un
nou videoclip realizat în colaborare cu dansatoarea Antonia Rașovan. O întâlnire surprinzătoare între un străvechi dans
indian și muzica timișorenilor din Thy
Veils.
Odissi este o formă
de dans spiritual indian, veche de 2200 de ani. Textele antice indiene păstrează
informații despre tehnica acestui dans, caracterizat printr-o bogăție de mișcări
și posturi ale corpului, precum și prin ornamente și costum. La mijlocul
secolului XX, tradiția Odissi a renăscut în India. În câteva decenii, faima dansului
și practica lui s-au răspândit în toată lumea.
Timișoreanca Antonia Rașovan
studiază de mai multă vreme Odissi, sub îndrumarea dansatoarei profesioniste din
India, Reela Hota. Ascultând
piesa Mountain and Cloud a trupei Thy Veils, Antonia a întrezărit o
poveste pe care a simțit că o poate transmite prin gesturile și mișcările
dansului Odissi.
“Piesa este extrem
de suavă și de feminină, emanând simultan blândețe și putere. Povestea
transmisă de mine este cea a forței creatoare feminine care lucrează constant
la crearea și menținerea Universului” spune Antonia Rașovan, dansatoarea și scenarista videoclipului.
Antonia Rașovan
Coregrafia proiectului a fost
supervizată din New Delhi de Reela Hota. Alături de profesoara sa din
India, Antonia Rașovan a adaptat rigorile dansului tradițional la muzică. Potrivirea
a fost naturală între mișcările de dans Odissi și curgerea structurată și
progresivă a piesei Thy Veils.
"Muzica lui Daniel Dorobanțu reflectă căutarea forței
creative a vieții. În India ne rugăm la această forță, sub diferite nume de zei
și zeițe. Proiectul de față este întruparea perfectă a dansului nostru clasic,
care în India este dedicat unei forțe supreme. Ca spectator, vei retrăi această
scânteie a divinității evocată de dansatoare și muzicieni. Sper să mai
colaborez cu acești artiști și în viitor” a declarat Reela, o artistă cu multe colaborări atât în India cât și
peste hotare.
Reela Hota
Prin lucrarea sa de artă video, Daniel Dorobanțu a dus mai departe povestea spusă prin mișcare, dându-i o altă profunzime. O fuziune creativă de tradiție și modernitate, care introduce dansul Odissi unui public nou, contemporan. Daniel Dorobanțu nu e la prima colaborare cu dansatori. Din 2010 produce muzica pentru spectacolele de dans contemporan ale balerinei Yin Yue (Shanghai, New York), numele românului fiind semnalat în paginile The New York Times. Daniel are în lucru o nouă producție împreună cu Yin Yue, care se va lansa în primăvara acestui an. În 2015 a produs "Immemorable", lucrare video de dans contemporan ce conține coregrafia și execuția timișorencei Alina Ștefan.
Fun-zen-fact: Piesa Mountain and Cloud - compusă de Daniel Dorobanțu alături de Anuka Kontridze și Ciprian Costache (Thy Veils) - este inspirată de vorbele maestrului zen Tozan: "Muntele albastru este tatăl norului alb. Norul alb este fiul muntelui albastru. Ei depind toată ziua unul de altul, fără să fie dependenți unul de celălalt. Norul alb este mereu norul alb. Muntele albastru e mereu muntele albastru."
Daniel Dorobanțu
Thy Veils este un ansamblu de
artă sincretică, fondat în 1995 de Daniel Dorobanțu și care a făcut pionierat
în muzica ambientală. Este singura trupă din Timișoara invitată la Festivalul
Sziget, atât în 2014 cât și 2015. Thy Veils produce multe lucrări vizuale
pentru propriile spectacole, ulterior distribuite online sau preluate de televiziuni.
Numai în 2015, Thy Veils a produs 3 ore de material video nou.
autor: Daniel Dorobanțu
dans, scenariu & design vestimentar: Antonia Rașovan
coregrafie: Reela Hota
costum: Maria Stepan
muzica: Thy Veils - Mountain And Cloud
durata: 12'10''
Abonați-vă la:
Postări (Atom)