luni, 16 martie 2009
Martyrs (2008)
rating: Brainwash
Revin la rostul acestui blog, anume de a concentra cateva cronici la filmele de care n-ati auzit dar pe care ati vrea sa le vedeti, evident daca se potrivesc gusturilor voastre. Oh boy, si ce film am de gand sa va supun atentiei! Deranjant e putin spus, cred ca un termen mai potrivit e revoltator... Stiti filmele alea la care privesti hipnotizat si uiti chiar si sa bei apa? Ei bine, Martyrs e genul de film la care faci pauza ca sa bei apa, tragi aer proaspat in piept, dezmortesti muschii incrancenati sau scuturi capul ca sa alungi ultimele scene cu care ai fost terorizat. Si apoi continui. Nu e recomandat pentru copii, femei sensibile sau oameni normali :). E fie pentru ciudati, fie pentru pasionati de cinema sub orice forma, sau pentru doritorii de senzatii tari care considera ca stirile de la ora cinci sunt naspa pentru ca televiziunea n-a ajuns mai repede la locul faptei. Hai ca nu vreau sa va sperii, dar calificative ca "R" sau "Interzis sub 18 ani" chiar au sens.
Martyrs e un horror francez, un mandru exemplar al noului val de acest gen din hexagon, scris si regizat de Pascal Laugier care face ca horror-urile japoneze sa para niste povesti cu zane, bine zane cu paru-n ochi si voci sinistre, dar totusi zane. Nu e nimic supranatural in Martyrs, chiar daca ar putea lasa aceasta impresie, ci doar violenta dura si suficient mister care sa te tina lipit de ecran si sa suporti acea violenta.
Filmul incepe cu o fetita iesind dintr-o cladire parasita, murdara si zgariata, alergand si tipand ingrozita de te baga-n sperieti. Aflam apoi dintr-un colaj de filmari-document despre un caz de rapire si sechestrare, fetita scapand si fiind ulterior internata intr-o clinica pentru recuperare. Sarim 15 ani in viitor si asistam la o scena normala din sanul unei familii obisnuite cu 2 parinti plus 2 copii. Ceea ce urmeaza se petrece atat de repede si de inexplicabil incat realmente te baga-n soc. Si apoi dintr-un soc intr-altul. Pentru mine n-a fost chiar easy sa urmaresc desfasurarea de blood&gore de pe ecran mai ales ca eram confuz. Daca era vreun mascat cu drujba sau topor probabil inchideam si stergeam totul, dar nu, erau fiinte obisnuite, cu grave tulburari mentale, cu niste halucinatii teribile pe care le-am recunoscut din horror-ul coreean sau japonez. Ei bine tot acest macel filmat se termina pe la jumatatea filmului extrem de brusc, aproape fara o concluzie finala, ceea ce putin dezamageste.
Intra in scena insa societatea secreta de recrutare a martirilor si odata cu ea intram si noi in alt film. Avem deci de-a face cu doua segmente diferite si doar urmarindu-l pe al doilea capeti justificarea primului si semnificatia titlului. Ce intelegem prin martir? O persoana care experimenteaza suferinte incredibile ce invariabil conduc la moarte in scopul de a transcende fizicul si a atinge iluminarea. De obicei chestia asta se petrece rar si ocazional, dar cum ar fi daca cineva s-ar indeletnici in mod organizat cu "jertfa de sine" a altora? A doua parte a filmului contine vreo 15 minute de tortura si batai sistematice asupra unei femei care, trebuie sa recunosc, iti dau o stare teribila de disconfort. Acum chiar iti poti imagina ce simt detinutii din inchisorile CIA. E totusi un film artistic, nu un snuff! Cei care ar fi tentati sa renunte la el sunt rugati sa reziste pana la final pntru ca sfarsitul e cu adevarat izbavitor, ca sa zic asa. N-a fost totul in van, chiar si "suferinta" voastra a avut un rost! Ati avut un taste a ceea ce inseamna horror-ul european la ora actuala: rece, crud, aparent nejustificat, grotesc si visceral. Martyrs nu e o capodopera, insa e ceva ... altfel, iar daca v-a placut Funny Games a lui Haneke, filmul asta e in mod clar pentru voi.
O ultima apreciere, cele doua actrite care fac rolul principal - Morjana Alaoui si Mylene Jampanoi - joaca exceptional, mai ales ca e un film extrem de solicitant, ele find nevoite sa planga aproape tot timpul.
Trailer.
Revin la rostul acestui blog, anume de a concentra cateva cronici la filmele de care n-ati auzit dar pe care ati vrea sa le vedeti, evident daca se potrivesc gusturilor voastre. Oh boy, si ce film am de gand sa va supun atentiei! Deranjant e putin spus, cred ca un termen mai potrivit e revoltator... Stiti filmele alea la care privesti hipnotizat si uiti chiar si sa bei apa? Ei bine, Martyrs e genul de film la care faci pauza ca sa bei apa, tragi aer proaspat in piept, dezmortesti muschii incrancenati sau scuturi capul ca sa alungi ultimele scene cu care ai fost terorizat. Si apoi continui. Nu e recomandat pentru copii, femei sensibile sau oameni normali :). E fie pentru ciudati, fie pentru pasionati de cinema sub orice forma, sau pentru doritorii de senzatii tari care considera ca stirile de la ora cinci sunt naspa pentru ca televiziunea n-a ajuns mai repede la locul faptei. Hai ca nu vreau sa va sperii, dar calificative ca "R" sau "Interzis sub 18 ani" chiar au sens. Martyrs e un horror francez, un mandru exemplar al noului val de acest gen din hexagon, scris si regizat de Pascal Laugier care face ca horror-urile japoneze sa para niste povesti cu zane, bine zane cu paru-n ochi si voci sinistre, dar totusi zane. Nu e nimic supranatural in Martyrs, chiar daca ar putea lasa aceasta impresie, ci doar violenta dura si suficient mister care sa te tina lipit de ecran si sa suporti acea violenta.
Filmul incepe cu o fetita iesind dintr-o cladire parasita, murdara si zgariata, alergand si tipand ingrozita de te baga-n sperieti. Aflam apoi dintr-un colaj de filmari-document despre un caz de rapire si sechestrare, fetita scapand si fiind ulterior internata intr-o clinica pentru recuperare. Sarim 15 ani in viitor si asistam la o scena normala din sanul unei familii obisnuite cu 2 parinti plus 2 copii. Ceea ce urmeaza se petrece atat de repede si de inexplicabil incat realmente te baga-n soc. Si apoi dintr-un soc intr-altul. Pentru mine n-a fost chiar easy sa urmaresc desfasurarea de blood&gore de pe ecran mai ales ca eram confuz. Daca era vreun mascat cu drujba sau topor probabil inchideam si stergeam totul, dar nu, erau fiinte obisnuite, cu grave tulburari mentale, cu niste halucinatii teribile pe care le-am recunoscut din horror-ul coreean sau japonez. Ei bine tot acest macel filmat se termina pe la jumatatea filmului extrem de brusc, aproape fara o concluzie finala, ceea ce putin dezamageste.
Intra in scena insa societatea secreta de recrutare a martirilor si odata cu ea intram si noi in alt film. Avem deci de-a face cu doua segmente diferite si doar urmarindu-l pe al doilea capeti justificarea primului si semnificatia titlului. Ce intelegem prin martir? O persoana care experimenteaza suferinte incredibile ce invariabil conduc la moarte in scopul de a transcende fizicul si a atinge iluminarea. De obicei chestia asta se petrece rar si ocazional, dar cum ar fi daca cineva s-ar indeletnici in mod organizat cu "jertfa de sine" a altora? A doua parte a filmului contine vreo 15 minute de tortura si batai sistematice asupra unei femei care, trebuie sa recunosc, iti dau o stare teribila de disconfort. Acum chiar iti poti imagina ce simt detinutii din inchisorile CIA. E totusi un film artistic, nu un snuff! Cei care ar fi tentati sa renunte la el sunt rugati sa reziste pana la final pntru ca sfarsitul e cu adevarat izbavitor, ca sa zic asa. N-a fost totul in van, chiar si "suferinta" voastra a avut un rost! Ati avut un taste a ceea ce inseamna horror-ul european la ora actuala: rece, crud, aparent nejustificat, grotesc si visceral. Martyrs nu e o capodopera, insa e ceva ... altfel, iar daca v-a placut Funny Games a lui Haneke, filmul asta e in mod clar pentru voi.
O ultima apreciere, cele doua actrite care fac rolul principal - Morjana Alaoui si Mylene Jampanoi - joaca exceptional, mai ales ca e un film extrem de solicitant, ele find nevoite sa planga aproape tot timpul.
Filth and wisdom (2008)
rating: Eroare
Toata lumea stie ca Madonna vine in Romania insa cati dintre voi stiti ca anul trecut ea a scris si regizat un film. E vorba de Filth and Wisdom, primul film al fostei neveste a lui Guy Ritchie, probabil o incercare de a-i dovedi acestuia ca nu e singurul care poate face un film. I-a dovedit ce-i drept, filmul a aparut, a avut premiera la Berlinalele de anul trecut generand ceva interes, dar Madonna mai trebuie sa astepte pana va dovedi si ca poate face un film bun. E insa debutul ei si nu vreau sa critic prea mult. Ca gen filmul poate fi vazut ca o drama a strazii, cu cateva accente de comedie si multa muzica, doar il are in rolul principal pe Eugene Hutz, solistul trupei gypsy-punk Gogol Bordello. Asta e si singurul motiv pentru care am vrut sa vad filmul, imi place de Eugene, l-am vazut si in Everything is Illuminated, imi place cum vorbeste engleza si imi place muzica lui. Din pacate pentru film, toate astea nu sunt si suficiente pentru a-ti sterge gustul amar care-ti apare cand te gandesti ca se putea mai mult.
Povestea din film se invarte in jurul a trei colegi de apartament: un imigrant ucrainean (A.K.) care-si duce existenta jucand rolul de Master, pedepsindu-i pe perversi contra cost in sedinte de BDSM foarte amuzante, si in acelasi timp aspirand sa devina muzician, o balerina de care A.K. s-a amorezat si pe care o baga la striptease pentru a o ajuta sa mai castice un ban si o farmacista deprimata si certata cu familia, dependenta de pilule si care deplange soarta copiilor africani. Un veritabil threesome dar foarte cuminte. Actiunea e prezentata insa prin ochii lui A.K. (Eugene) care joaca si rolul de narator si filosof debitandu-ne ideile Madonnei despre "filth and wisdom": They are two sides of the same coin and you know whichever side is facing up eventually will lead to your salvation! Si apoi ne explica cum daca ai trait ca un sfant intr-un final vei tanji dupa mizerie iar daca ti-ai petrecut viata in canal pana la urma vei gasi si tu iluminarea (sic!) Imi pare mie ca Madonna vrea sa ne dascaleasca in maniera marilor moralisti si filosofi da nu prea cred ca are sanse. Intr-un articol chestia asta era numita fortune-cookie philosophy si tind sa fiu de acord cu termenul.
Nu prea am de ce sa ma leg ca sa spun ca nu mi-a placut. In mare filmul e vizionabil dar povestea e subtire si are gauri. Mi-au trebuit trei sedinte ca sa-l termin asa ca nu-l recomand decat pentru fanii Gogol Bordello care au ocazia sa-l vada pe solist si mustata lui (pana corbului) si pe final intreaga trupa intr-un concert de club semn ca artistul a reusit in stradaniile lui. Aa...si pentru scenele de striptease..
Trailer:
Toata lumea stie ca Madonna vine in Romania insa cati dintre voi stiti ca anul trecut ea a scris si regizat un film. E vorba de Filth and Wisdom, primul film al fostei neveste a lui Guy Ritchie, probabil o incercare de a-i dovedi acestuia ca nu e singurul care poate face un film. I-a dovedit ce-i drept, filmul a aparut, a avut premiera la Berlinalele de anul trecut generand ceva interes, dar Madonna mai trebuie sa astepte pana va dovedi si ca poate face un film bun. E insa debutul ei si nu vreau sa critic prea mult. Ca gen filmul poate fi vazut ca o drama a strazii, cu cateva accente de comedie si multa muzica, doar il are in rolul principal pe Eugene Hutz, solistul trupei gypsy-punk Gogol Bordello. Asta e si singurul motiv pentru care am vrut sa vad filmul, imi place de Eugene, l-am vazut si in Everything is Illuminated, imi place cum vorbeste engleza si imi place muzica lui. Din pacate pentru film, toate astea nu sunt si suficiente pentru a-ti sterge gustul amar care-ti apare cand te gandesti ca se putea mai mult.
Povestea din film se invarte in jurul a trei colegi de apartament: un imigrant ucrainean (A.K.) care-si duce existenta jucand rolul de Master, pedepsindu-i pe perversi contra cost in sedinte de BDSM foarte amuzante, si in acelasi timp aspirand sa devina muzician, o balerina de care A.K. s-a amorezat si pe care o baga la striptease pentru a o ajuta sa mai castice un ban si o farmacista deprimata si certata cu familia, dependenta de pilule si care deplange soarta copiilor africani. Un veritabil threesome dar foarte cuminte. Actiunea e prezentata insa prin ochii lui A.K. (Eugene) care joaca si rolul de narator si filosof debitandu-ne ideile Madonnei despre "filth and wisdom": They are two sides of the same coin and you know whichever side is facing up eventually will lead to your salvation! Si apoi ne explica cum daca ai trait ca un sfant intr-un final vei tanji dupa mizerie iar daca ti-ai petrecut viata in canal pana la urma vei gasi si tu iluminarea (sic!) Imi pare mie ca Madonna vrea sa ne dascaleasca in maniera marilor moralisti si filosofi da nu prea cred ca are sanse. Intr-un articol chestia asta era numita fortune-cookie philosophy si tind sa fiu de acord cu termenul.
Nu prea am de ce sa ma leg ca sa spun ca nu mi-a placut. In mare filmul e vizionabil dar povestea e subtire si are gauri. Mi-au trebuit trei sedinte ca sa-l termin asa ca nu-l recomand decat pentru fanii Gogol Bordello care au ocazia sa-l vada pe solist si mustata lui (pana corbului) si pe final intreaga trupa intr-un concert de club semn ca artistul a reusit in stradaniile lui. Aa...si pentru scenele de striptease..sâmbătă, 14 martie 2009
Festivalul Filmului Belgian 2009
"În urma succesului de anul trecut al Festivalului de Film Belgian, lectorul belgian de la Timişoara în colaborare cu Delegaţia Valonia-Bruxelles din Bucureşti au plăcerea să vă invite la cea de-a doua ediţie.
Festivalul de Film Belgian se va desfăşura în cadrul lunii Francofoniei, în zilele de 17, 18, 19 martie la Aula Magna a Universităţii de Vest.
Filmele sunt subtitrate în limba română de către Andreia Ghimiş, Mirela Pop (studentă, respectiv lector doctor, la Universitatea « Politehnica » Timişoara) şi doi dintre membrii grupului Ceas (Alina Manea şi Vincenţiu Horia)."
Programul:
Marţi 17 martie,
ora 18:30 - Farinelli (Farinelli), de Gérard Corbiau
Miercuri 18 martie,
ora 18:00 - La vie rêvée des anges (Îngeri căzuţi), de Eric Zonca
ora 20:00 - Le vélo de Ghislain Lambert (Bicicleta lui Ghislain Lambert), de Philipe Harel
Joi 19 martie,
ora 18:00 - Le mystère de la chambre jaune (Misterul camerei galbene), de Bruno Podalydès
ora 20:00 - Trouble (Confuzie), de Harry Cleven.
Sunt filme bune zic eu, Farinelli chiar as vrea sa-l vad, e film de epoca despre "castrati" cantaretii de opera operati la barbatie intre care cel mai faimos a fost Farinelli. A luat Glob pt best foreign film. Si Ingeri Cazuti pare interesant avand si o tolba de premii europene, care spre deosebire de Oscar, mai pot insemna ceva...
Festivalul de Film Belgian se va desfăşura în cadrul lunii Francofoniei, în zilele de 17, 18, 19 martie la Aula Magna a Universităţii de Vest.
Filmele sunt subtitrate în limba română de către Andreia Ghimiş, Mirela Pop (studentă, respectiv lector doctor, la Universitatea « Politehnica » Timişoara) şi doi dintre membrii grupului Ceas (Alina Manea şi Vincenţiu Horia)."
Programul:
Marţi 17 martie,
ora 18:30 - Farinelli (Farinelli), de Gérard Corbiau
Miercuri 18 martie,
ora 18:00 - La vie rêvée des anges (Îngeri căzuţi), de Eric Zonca
ora 20:00 - Le vélo de Ghislain Lambert (Bicicleta lui Ghislain Lambert), de Philipe Harel
Joi 19 martie,
ora 18:00 - Le mystère de la chambre jaune (Misterul camerei galbene), de Bruno Podalydès
ora 20:00 - Trouble (Confuzie), de Harry Cleven.
Sunt filme bune zic eu, Farinelli chiar as vrea sa-l vad, e film de epoca despre "castrati" cantaretii de opera operati la barbatie intre care cel mai faimos a fost Farinelli. A luat Glob pt best foreign film. Si Ingeri Cazuti pare interesant avand si o tolba de premii europene, care spre deosebire de Oscar, mai pot insemna ceva...
vineri, 13 martie 2009
Twilight (Amurgul) [2008]
De obicei nu-mi place sa scriu despre filmele care nu merita nici macar un pixel dar am promis ceva mai demult si vreau sa ma tin de cuvant.
rating: Oroare
Twilight - teenage flick-ul momentului in Romania, filmul care a starnit o adevarata frenezie in randul fetelor, povestea vampirului romantic care papa caprioara si iubeste fata. Pentru astfel de fantezii as recomanda din start True Blood, serialul HBO in care chiar daca vampirii au iesit din dulap si beau sangele din doza de racoritoare macar are ceva vana in el (o protagonista: Imagineaza-ti un vampir superfast cum ti-o trage pe la spate! Doamne am orgasm numai la gandul asta!"). Deci, fetelor care udati canapeaua, sorry daca par rautacios, insa daca doriti sa oftati dupa Robert whatshisname, va ajunge un poster, nu tre sa pierdeti doua ore din viata cu un film debil.
Am facut un efort sa ma uit la film intr-o noapte cu 3 tentative de exit+delete forever doar ca sa inteleg mecanismele de starnire a impulsului sexual al victimei la vederea "necuratului". Care necurat s-a curatat in 100 de ani de vampirism hollywoodian evoluand de la creepy/dark/evil la cool/hot/lavish si practica abstinenta incercand sa nu iasa in evidenta. Cam fricosi vampirii astia si mult prea morali pentru gustul meu. Deci, avem adolescenta americana tipica (Bella) din familie sfaramata venita sa locuiasca cu tatal intr-un sat, pardon orasel din padure, si care are norcoul sau coincidenta fatala pt viata ei sentimentala de a nimeri in banca cu un vampir, a mirosi intr-un mod demential si ademenitor pentru frumosul sugacios si a fi singura care sa reziste la tentativele lui de "a afla ce-i in capu unei femei"! Bine ai venit in lumea reala amice... Care ar fi derularea actiunii dupa voi? Probabil ca v-ati gandi ca intr-un anume moment vampirul Edward ii va salva viata, apoi ea isi va pune intrebari si va face cercetari, apoi el i se va confesa explicandu-i ce sacrificiu greu e abstinenta si in final o va prezenta familiei(!). And they all live happily ever after. Pai ati cam nimerit-o pentru ca filmul e chiar asa de previzibil.
Familia de vampiri traieste retrasa in padure, bea sange animal, se misca in slowmotion de parca sunt o trupa de pop-stars intr-un videoclip mtv, joaca football pe timp de furtuna, nu sufera de insomnii pentru ca n-au nevoie sa doarma si sclipesc in bataia soarelui. Nu ard. Sclipesc...ca niste cristale. Atat sunt de speciali. Urati-le bunvenit vampirilor secolului XXI. Cred ca varcolacii din Underworld i-ar folosi drept scobitori.
Nici nu vreau sa-mi bat capul cu partea artistica care se dorea mult prea sofisticata de parca regizoarea Catherine Hardwicke incerca sa-si defineasca stilul pentru totdeauna. Eu am beneficiat de oferta dvdrip a d-lui axxo pentru Romania deci imagine clara si sunet de buna definitie dar fara sa remarc ceva special. Nici coloana sonora nu mi-o amintesc, desi contine piese de la Muse, Radiohead, Linkin Park etc... Cuplul de actori principali e un mare 0 [zero], over-actigul ei afectat care parca spunea omg la fiecare 3 secunde si expresia de bibelou abstract a lui anulandu-se reciproc! Totusi ea era destul de frumusica si neajutorata ca sa nasca atat instinctul de pradator cat si cel de ocrotitor in inima de vampir. Banuiti voi care a primat.
Personajele negative din film, o alta gasca de vampiri pofticiosi la carne de om, au prea putin timp pe pelicula si unul din ei chiar e lasat in aer. Oricum singura scena ce smulge un pic de interes cinefil e confruntarea din final dar si aia e pe dos, fata iesind mai ciufulita decat izbavitorul ei. Iar filmul se termina evident cu un bal de absolvire. Americanii si cliseele lor... mi-e greata.
Raman cu parerea ca filmul asta e complet inutil si neavenit, imi explic existenta lui doar ca vehicul de promovare a cartilor Stephaniei Meyer(cunosc cateva peroane dragi care si le vor cumpara pe toate) si mai departe sau ca o exploatare a francizei create. Deja filmul a adus 370 de mil $ incasari, de zece ori costurile de productie, si suficient pt finantarea urmatoarelor doua: New Moon - noiembrie 2009 si Eclipse - iunie 2010. Ce sa zic, mergeti fratilor la film, macar industria cinematografica sa iasa din criza!
rating: Oroare
Twilight - teenage flick-ul momentului in Romania, filmul care a starnit o adevarata frenezie in randul fetelor, povestea vampirului romantic care papa caprioara si iubeste fata. Pentru astfel de fantezii as recomanda din start True Blood, serialul HBO in care chiar daca vampirii au iesit din dulap si beau sangele din doza de racoritoare macar are ceva vana in el (o protagonista: Imagineaza-ti un vampir superfast cum ti-o trage pe la spate! Doamne am orgasm numai la gandul asta!"). Deci, fetelor care udati canapeaua, sorry daca par rautacios, insa daca doriti sa oftati dupa Robert whatshisname, va ajunge un poster, nu tre sa pierdeti doua ore din viata cu un film debil.Am facut un efort sa ma uit la film intr-o noapte cu 3 tentative de exit+delete forever doar ca sa inteleg mecanismele de starnire a impulsului sexual al victimei la vederea "necuratului". Care necurat s-a curatat in 100 de ani de vampirism hollywoodian evoluand de la creepy/dark/evil la cool/hot/lavish si practica abstinenta incercand sa nu iasa in evidenta. Cam fricosi vampirii astia si mult prea morali pentru gustul meu. Deci, avem adolescenta americana tipica (Bella) din familie sfaramata venita sa locuiasca cu tatal intr-un sat, pardon orasel din padure, si care are norcoul sau coincidenta fatala pt viata ei sentimentala de a nimeri in banca cu un vampir, a mirosi intr-un mod demential si ademenitor pentru frumosul sugacios si a fi singura care sa reziste la tentativele lui de "a afla ce-i in capu unei femei"! Bine ai venit in lumea reala amice... Care ar fi derularea actiunii dupa voi? Probabil ca v-ati gandi ca intr-un anume moment vampirul Edward ii va salva viata, apoi ea isi va pune intrebari si va face cercetari, apoi el i se va confesa explicandu-i ce sacrificiu greu e abstinenta si in final o va prezenta familiei(!). And they all live happily ever after. Pai ati cam nimerit-o pentru ca filmul e chiar asa de previzibil.
Familia de vampiri traieste retrasa in padure, bea sange animal, se misca in slowmotion de parca sunt o trupa de pop-stars intr-un videoclip mtv, joaca football pe timp de furtuna, nu sufera de insomnii pentru ca n-au nevoie sa doarma si sclipesc in bataia soarelui. Nu ard. Sclipesc...ca niste cristale. Atat sunt de speciali. Urati-le bunvenit vampirilor secolului XXI. Cred ca varcolacii din Underworld i-ar folosi drept scobitori.
Nici nu vreau sa-mi bat capul cu partea artistica care se dorea mult prea sofisticata de parca regizoarea Catherine Hardwicke incerca sa-si defineasca stilul pentru totdeauna. Eu am beneficiat de oferta dvdrip a d-lui axxo pentru Romania deci imagine clara si sunet de buna definitie dar fara sa remarc ceva special. Nici coloana sonora nu mi-o amintesc, desi contine piese de la Muse, Radiohead, Linkin Park etc... Cuplul de actori principali e un mare 0 [zero], over-actigul ei afectat care parca spunea omg la fiecare 3 secunde si expresia de bibelou abstract a lui anulandu-se reciproc! Totusi ea era destul de frumusica si neajutorata ca sa nasca atat instinctul de pradator cat si cel de ocrotitor in inima de vampir. Banuiti voi care a primat.
Personajele negative din film, o alta gasca de vampiri pofticiosi la carne de om, au prea putin timp pe pelicula si unul din ei chiar e lasat in aer. Oricum singura scena ce smulge un pic de interes cinefil e confruntarea din final dar si aia e pe dos, fata iesind mai ciufulita decat izbavitorul ei. Iar filmul se termina evident cu un bal de absolvire. Americanii si cliseele lor... mi-e greata.
Raman cu parerea ca filmul asta e complet inutil si neavenit, imi explic existenta lui doar ca vehicul de promovare a cartilor Stephaniei Meyer(cunosc cateva peroane dragi care si le vor cumpara pe toate) si mai departe sau ca o exploatare a francizei create. Deja filmul a adus 370 de mil $ incasari, de zece ori costurile de productie, si suficient pt finantarea urmatoarelor doua: New Moon - noiembrie 2009 si Eclipse - iunie 2010. Ce sa zic, mergeti fratilor la film, macar industria cinematografica sa iasa din criza!
Cine-i vegheaza pe Watchmen?
Avand in vedere ca eu si Luci vedem foarte diferit acest film controversat, unul laudand iar celalalt ingropand, ni s-a facut mila de situatia voastra confuza asa ca va oferim un taste asupra controversei de peste ocean: 6 opinii pro si contra privind acest film, exprimate de critici de film ce scriu in publicatii prestigioase. Delectati-va cu articolele complete; e uimitor cum poti sa vezi atatea lucruri nasoale sau fenomenale in aceeasi scena odata ce te-ai hotarat ca ti-a placut filmul.
Pareri pro
Pareri pro
Chicago Sun-Times Roger Ebert:
...After the revelation of “The Dark Knight,” here is “Watchmen,” another bold exercise in the liberation of the superhero movie. It’s a compelling visceral film — sound, images and characters combined into a decidedly odd visual experience that evokes the feel of a graphic novel. It seems charged from within by its power as a fable; we sense it’s not interested in a plot so much as with the dilemma of functioning in a world losing hope....
...After the revelation of “The Dark Knight,” here is “Watchmen,” another bold exercise in the liberation of the superhero movie. It’s a compelling visceral film — sound, images and characters combined into a decidedly odd visual experience that evokes the feel of a graphic novel. It seems charged from within by its power as a fable; we sense it’s not interested in a plot so much as with the dilemma of functioning in a world losing hope....
New York Post Kyle Smith:
...In an ordinary superhero movie, you'd just be waiting for everyone to snap out of it, climb into the spandex, save the day and bankroll the sequel. But there's so much dread and disgust around "Watchmen" that it isn't clear where it's heading. It's even more serious and political than "The Dark Knight," with the same ambivalence about mythology versus truth, though it doesn't seem to affirm any stance. It drills still deeper than the Batman/Joker core that underlies many of its characters and into questions of God and man...
San Francisco Chronicle Mick LaSalle:
...Director Zack Snyder is beginning to look like the best thing to happen to the action movie in this decade. His previous film, "300," took the battle of Thermopylae and re-created it, combining stylized visuals with a feeling for history, culture and character. His new picture, "Watchmen," follows in the same vein, but goes deeper, achieving a psychological sophistication that "The Dark Knight" aimed for but didn't quite reach...
...In an ordinary superhero movie, you'd just be waiting for everyone to snap out of it, climb into the spandex, save the day and bankroll the sequel. But there's so much dread and disgust around "Watchmen" that it isn't clear where it's heading. It's even more serious and political than "The Dark Knight," with the same ambivalence about mythology versus truth, though it doesn't seem to affirm any stance. It drills still deeper than the Batman/Joker core that underlies many of its characters and into questions of God and man...
San Francisco Chronicle Mick LaSalle:
...Director Zack Snyder is beginning to look like the best thing to happen to the action movie in this decade. His previous film, "300," took the battle of Thermopylae and re-created it, combining stylized visuals with a feeling for history, culture and character. His new picture, "Watchmen," follows in the same vein, but goes deeper, achieving a psychological sophistication that "The Dark Knight" aimed for but didn't quite reach...
Pareri contra
...As stimulating as it was to see the superhero movie enter the realm of crime fiction in "The Dark Knight," "Watchmen" enters into a realm that is both nihilistic and campy. The two make odd companions. The film, directed by Zack Snyder ("300"), will test the limits of superhero movie fans. If you're not already invested in these characters because of the original graphic novel by Alan Moore and Dave Gibbons, nothing this movie does is likely to change that predicament.[...]The film seems to take pride in its darkness, but this is just another failed special effect...
...The problem is that Snyder, following Moore, is so insanely aroused by the look of vengeance, and by the stylized application of physical power, that the film ends up twice as fascistic as the forces it wishes to lampoon. The result is perfectly calibrated for its target group: nobody over twenty-five could take any joy from the savagery that is fleshed out onscreen, just as nobody under eighteen should be allowed to witness it...
...How could Watchmen not be dead on the screen? It is, at least, an awe-inspiring corpse: huge, noisy, gaseously distended by its own dystopia. The martial-arts action scenes are full of CGI slooooow motion capped with hyperfast smash-and-splatter. Fanboys will be pleased that the characters appear to have leaped from the page, while the novel’s (dis)order of events has been meticulously preserved...
Acum, mergeti si vedeti filmu apoi decideti daca si ce v-a placut!
Acum, mergeti si vedeti filmu apoi decideti daca si ce v-a placut!
miercuri, 11 martie 2009
Watchmen (2009)
Filmul care bate nuvela!
rating: ColectableCa sa clarificam din start, subtitlul reprezinta opinia mea dupa ce le-am "gustat" pe amandoua! Nu inseamna nici ca filmul e genial nici ca nuvela grafica e proasta. Pur si simplu filmul mi-a placut mai mult si, deci, il consider mai bun, chiar daca nuvela e un classic comic.
Ecranizarea celei mai aclamate serii de comics, Watchmen, a interesat mai multi regizori din 86 pana acum, intre care Terry Gillian, care o vedea realizabila doar ca o miniserie de 5 ore sau mai recent Darren Aronofsky, care in schimb a facut The Fountain. A fost sa fie Zack Snyder cel care sa-si treaca numele pe generic si sa culeaga laudele sau criticile. Autorul celor 300 (de spartani), alta nuvele grafica, a reusit sa surprinda in 160 de minute esenta "Celor ce vegheaza" eliminand cateva elemente extra (mici povestiri neesentiale pentru plotul principal) schimband cateva lucruri minore, adaugand un plus de dark si gore si inventand un nou final, lucru care poate ii va deranja pe puristi dar care mie mi-a fost de mare ajutor in judecarea acestui film. Sa le luam pe rand.
In primul rand nu trebuie cautat in Watchmen ceea ce nu are cum sa se gaseasca. E o adaptare fidela a unui comic book esentialmente fictiv, setat intr-un timp alternativ si intr-o lume distopica. Deci daca nu-l gustati, e clar vina lui Alan Moore - autorul sau. Din acest punct de vedere as putea spune ca e facut mai degraba pentru fani decat din motivele preponderent mercantile ale Hollywoodului. Tineti cont ca e un film clasificat "R" pentru violenta excesiva si continut sexual explicit, deci nu s-a facut rabat deloc pentru a atrage o audienta mai prietenoasa si a umfla incasarile. 
Lumea in care activeaza Watchmen e o lume paralizata de razboiul rece (comic-ul e din '85) in care proliferarea nucleara e la ea acasa, numai rusii avand vreo 40 de mii de focoase si singura aparare si garantie a pacii pentru US e Dr. Manhattan, un stralucit fizician care in urma unui accident de laborator fusese dezintegrat, reaparand insa dupa cateva luni intr-o forma evoluata de energie pura. Deci din capul locului avem un element supranatural, singurul de altfel, dar totusi important, care sa ne atraga atentia ca filmul asta se vrea nimic mai mult decat entartainment. Prezenta vigilentilor in lumea asta e justificata destul de credibil ca o masura luata de cativa politisti de a se masca si a le plati raufacatorilor deghizati si imposibil de identificat cu aceeasi moneda. Istoria acestor momente, destul de intinsa, e excelent montata intr-un calup de cateva minute bune prezentat in slowmotion in partea de intro a filmului. Un fel de highlight al trecutului luptatorilor pentru dreptate.
Filmul debuteaza insa cu un asasinat a carui victima ii cade unul din personajele cheie, Comediantul, si vreau sa spun ca scena asta destul de scurta in comic, e de-a dreptul memorabila in film. O coregrafie de lupta excelenta, elemente vizuale superbe, cadre cheie identice ca-n nuvela, o atentie pentru detalii si o muzica combinata cu slowmotion care m-au fascinat. In mometul ala am decis ca filmul imi va placea. Firul narativ ii apartine insa unui alt personaj, Rorschach, spaima strazilor si ultimul care se mai indeletnicea cu crime-fightul, incalcand astfel actul Keene anti-justitiari. El intuieste ca cineva ucide (fosti) luptatori mascati dar fara a sti insa motivul, si transmite avertismente posibilelor victime. Este ignorat cu desavarsire, dar, atunci cand Dr. Manhattan paraseste Terra, alegand sa se reculeaga pe Marte(!) iar criza sovietica din Afganistan anunta cel de-al treilea razbel mondial, devine clar pentru toti ca cineva are un plan.
Punctul forte si ceea ce mi-a placut mie foarte mult in acest film au fost personajele. Au avut ceea ce numesc eu "substanta" compensand cu jocul actoricesc lipsa unui background mai detaliat.
Comediantul e un paradox, un antierou care desi poarta costum e mai evil decat un raufacator. Agent guvernamental, luptator in Vietnam, asasin, violator si ucigas de copii, e in acelasi timp demn de mila cand realizezi ca e in fapt un produs al societatii barbare si dezumanizate care alege sa-si accepte conditia si sa rada in fata inutilitatii oricarei stradanii de mai bine. "It's all a joke" he sais.
Rorschach in schimb e exact opusul sau, acel tip idealist care nu face nici un compromis, care lupta impotriva lichelelor si scursurilor strazii dar care pastreaza o furie adanca in sine si acelasi sentiment fatalist. E mai degraba un punisher decat un izbavitor. E cel care m-a impresionat cel mai tare pentru ca nu era cu nimic extraordinar, nici ca intelect, nici ca forta, dar alesese un drum de la care nu se abatea. Era un moralist care vedea lucrurile in alb si negru, la fel ca petele de cerneala de pe "adevarata sa fata" care se miscau dar nu se amestecau. Originea mastii o gasiti aici pentru ca filmul nu s-a straduit sa explice.
Dr. Manhattan, barbatul atomic posesor de penis albastru, e cel care a starnit cele mai multe controverse in film. Comparat cu Mr. Proper si invidiat de (unii) barbati veniti cu prietenele la film si probabil amenintati de lejeritatea cu care-si flutura "mandria" pe ecranul de 20 de m :D, e mai mult decat o simpla reclama la detergent. E o fiinta omnipotenta contemplandu-si propria unicitate si singuratate, ezitand in a se hotara in ce masura viata organica inseamna ceva, un prizonier al timpului pe care il percepe fluid si instantaneu - trecut prezent sau viitor - resemnat in fata destinului implacabil de papusa care desi vede firele e manuita de acelasi invizibil papusar.
Cuplul Nite Owl si Silk Specter (a doua generatie amandoi) nu se bucura de aceeasi profunzime desi tipa e protagonista unei revelatii dramatice pe final de film, care are un rol esential pentru deznodamant. Oricum cei doi se remarca foarte bine intr-o scena de bataie ca la carte cu nelegiuitii si ulterior intr-una de amor fierbinte (si cam mult prea lunga) in care isi dezvaluie unul altuia fetisul pentru costume :).
La final l-am lasat pe Ozymandias, the world's smartest and fastest man, un egomaniac suferind de complexul faraonic si idolatrizand persoana lui Alexandru cel Mare, al carui urmas se si dorea. Initial facea parte din "cei care vegheaza" dar mintea lui stralucita a intuit ca astfel nu se vindeca sociatatea si a pus la punct un plan cu multe sacrificii.
Desi in finalul filmului tendinta e de a-l considera un villain, deznodamantul ne arata doar un tip bine intentionat care gandea la nivel global: sacrifice millions to save billions. Si nu vorbim de bani. Si ca sa va dau un taste de cum ar fi fost filmul daca respecta cu sfintenie nuvela va spun doar cateva cuvinte: alien, clonare, caracatita! Mult mai bun twistul lui Dave Gibbons si Zach Snyder. Si mai credibil raportat la intreaga poveste.
In incheiere nu cred ca mai e necesar sa laud calitatea excelenta a efectelor speciale si nivelul de detaliu la care s-a ajuns. Poate ca ar fi trebuit coborat un pic nivelul de violenta in cateva faze, taiatul mainilor cu flexul si crapatul capului cu satarul, care oricum sunt scene introduse si n-aveau legatura cu nuvela, dar in general filmul a fost suportabil. Un plus deosebit pentru coloana sonora care s-a potrivit de minune, mai ales scena de sex pe cantecul Halleluja a fost delicoasa, desi absolut politically unfair si gratuita.
O ultima remarca, cred ca filmul asta poate fi destul de confuz pentru cei care nu au aruncat macar o privire asupra benzilor desenate care ar fi fost edificatoare. Sunt foarte multe detalii si numai cateva vizionari in plus ar putea clarifica apele.
Richie
PS. Filmul a fost vizionat in gasca ca premiu pentru castigarea concursului de pe Marele Ecran! De la stanga la dreapta: Ovi, Razvan, Anca, Lucian, eu(Richie).
Ecranizarea celei mai aclamate serii de comics, Watchmen, a interesat mai multi regizori din 86 pana acum, intre care Terry Gillian, care o vedea realizabila doar ca o miniserie de 5 ore sau mai recent Darren Aronofsky, care in schimb a facut The Fountain. A fost sa fie Zack Snyder cel care sa-si treaca numele pe generic si sa culeaga laudele sau criticile. Autorul celor 300 (de spartani), alta nuvele grafica, a reusit sa surprinda in 160 de minute esenta "Celor ce vegheaza" eliminand cateva elemente extra (mici povestiri neesentiale pentru plotul principal) schimband cateva lucruri minore, adaugand un plus de dark si gore si inventand un nou final, lucru care poate ii va deranja pe puristi dar care mie mi-a fost de mare ajutor in judecarea acestui film. Sa le luam pe rand.
In primul rand nu trebuie cautat in Watchmen ceea ce nu are cum sa se gaseasca. E o adaptare fidela a unui comic book esentialmente fictiv, setat intr-un timp alternativ si intr-o lume distopica. Deci daca nu-l gustati, e clar vina lui Alan Moore - autorul sau. Din acest punct de vedere as putea spune ca e facut mai degraba pentru fani decat din motivele preponderent mercantile ale Hollywoodului. Tineti cont ca e un film clasificat "R" pentru violenta excesiva si continut sexual explicit, deci nu s-a facut rabat deloc pentru a atrage o audienta mai prietenoasa si a umfla incasarile. 
Lumea in care activeaza Watchmen e o lume paralizata de razboiul rece (comic-ul e din '85) in care proliferarea nucleara e la ea acasa, numai rusii avand vreo 40 de mii de focoase si singura aparare si garantie a pacii pentru US e Dr. Manhattan, un stralucit fizician care in urma unui accident de laborator fusese dezintegrat, reaparand insa dupa cateva luni intr-o forma evoluata de energie pura. Deci din capul locului avem un element supranatural, singurul de altfel, dar totusi important, care sa ne atraga atentia ca filmul asta se vrea nimic mai mult decat entartainment. Prezenta vigilentilor in lumea asta e justificata destul de credibil ca o masura luata de cativa politisti de a se masca si a le plati raufacatorilor deghizati si imposibil de identificat cu aceeasi moneda. Istoria acestor momente, destul de intinsa, e excelent montata intr-un calup de cateva minute bune prezentat in slowmotion in partea de intro a filmului. Un fel de highlight al trecutului luptatorilor pentru dreptate.
Filmul debuteaza insa cu un asasinat a carui victima ii cade unul din personajele cheie, Comediantul, si vreau sa spun ca scena asta destul de scurta in comic, e de-a dreptul memorabila in film. O coregrafie de lupta excelenta, elemente vizuale superbe, cadre cheie identice ca-n nuvela, o atentie pentru detalii si o muzica combinata cu slowmotion care m-au fascinat. In mometul ala am decis ca filmul imi va placea. Firul narativ ii apartine insa unui alt personaj, Rorschach, spaima strazilor si ultimul care se mai indeletnicea cu crime-fightul, incalcand astfel actul Keene anti-justitiari. El intuieste ca cineva ucide (fosti) luptatori mascati dar fara a sti insa motivul, si transmite avertismente posibilelor victime. Este ignorat cu desavarsire, dar, atunci cand Dr. Manhattan paraseste Terra, alegand sa se reculeaga pe Marte(!) iar criza sovietica din Afganistan anunta cel de-al treilea razbel mondial, devine clar pentru toti ca cineva are un plan.Punctul forte si ceea ce mi-a placut mie foarte mult in acest film au fost personajele. Au avut ceea ce numesc eu "substanta" compensand cu jocul actoricesc lipsa unui background mai detaliat.
Comediantul e un paradox, un antierou care desi poarta costum e mai evil decat un raufacator. Agent guvernamental, luptator in Vietnam, asasin, violator si ucigas de copii, e in acelasi timp demn de mila cand realizezi ca e in fapt un produs al societatii barbare si dezumanizate care alege sa-si accepte conditia si sa rada in fata inutilitatii oricarei stradanii de mai bine. "It's all a joke" he sais.
Rorschach in schimb e exact opusul sau, acel tip idealist care nu face nici un compromis, care lupta impotriva lichelelor si scursurilor strazii dar care pastreaza o furie adanca in sine si acelasi sentiment fatalist. E mai degraba un punisher decat un izbavitor. E cel care m-a impresionat cel mai tare pentru ca nu era cu nimic extraordinar, nici ca intelect, nici ca forta, dar alesese un drum de la care nu se abatea. Era un moralist care vedea lucrurile in alb si negru, la fel ca petele de cerneala de pe "adevarata sa fata" care se miscau dar nu se amestecau. Originea mastii o gasiti aici pentru ca filmul nu s-a straduit sa explice.
Dr. Manhattan, barbatul atomic posesor de penis albastru, e cel care a starnit cele mai multe controverse in film. Comparat cu Mr. Proper si invidiat de (unii) barbati veniti cu prietenele la film si probabil amenintati de lejeritatea cu care-si flutura "mandria" pe ecranul de 20 de m :D, e mai mult decat o simpla reclama la detergent. E o fiinta omnipotenta contemplandu-si propria unicitate si singuratate, ezitand in a se hotara in ce masura viata organica inseamna ceva, un prizonier al timpului pe care il percepe fluid si instantaneu - trecut prezent sau viitor - resemnat in fata destinului implacabil de papusa care desi vede firele e manuita de acelasi invizibil papusar.
Cuplul Nite Owl si Silk Specter (a doua generatie amandoi) nu se bucura de aceeasi profunzime desi tipa e protagonista unei revelatii dramatice pe final de film, care are un rol esential pentru deznodamant. Oricum cei doi se remarca foarte bine intr-o scena de bataie ca la carte cu nelegiuitii si ulterior intr-una de amor fierbinte (si cam mult prea lunga) in care isi dezvaluie unul altuia fetisul pentru costume :).La final l-am lasat pe Ozymandias, the world's smartest and fastest man, un egomaniac suferind de complexul faraonic si idolatrizand persoana lui Alexandru cel Mare, al carui urmas se si dorea. Initial facea parte din "cei care vegheaza" dar mintea lui stralucita a intuit ca astfel nu se vindeca sociatatea si a pus la punct un plan cu multe sacrificii.
Desi in finalul filmului tendinta e de a-l considera un villain, deznodamantul ne arata doar un tip bine intentionat care gandea la nivel global: sacrifice millions to save billions. Si nu vorbim de bani. Si ca sa va dau un taste de cum ar fi fost filmul daca respecta cu sfintenie nuvela va spun doar cateva cuvinte: alien, clonare, caracatita! Mult mai bun twistul lui Dave Gibbons si Zach Snyder. Si mai credibil raportat la intreaga poveste.In incheiere nu cred ca mai e necesar sa laud calitatea excelenta a efectelor speciale si nivelul de detaliu la care s-a ajuns. Poate ca ar fi trebuit coborat un pic nivelul de violenta in cateva faze, taiatul mainilor cu flexul si crapatul capului cu satarul, care oricum sunt scene introduse si n-aveau legatura cu nuvela, dar in general filmul a fost suportabil. Un plus deosebit pentru coloana sonora care s-a potrivit de minune, mai ales scena de sex pe cantecul Halleluja a fost delicoasa, desi absolut politically unfair si gratuita.
O ultima remarca, cred ca filmul asta poate fi destul de confuz pentru cei care nu au aruncat macar o privire asupra benzilor desenate care ar fi fost edificatoare. Sunt foarte multe detalii si numai cateva vizionari in plus ar putea clarifica apele.
Richie
PS. Filmul a fost vizionat in gasca ca premiu pentru castigarea concursului de pe Marele Ecran! De la stanga la dreapta: Ovi, Razvan, Anca, Lucian, eu(Richie).
marți, 10 martie 2009
Securitatea maghiara si Filmul Francez
Asa in graba, ca timpu-i pretios, doua stiri proaspete care poate va intereseaza:
"Azi, 10 martie, ora 17 in Aula Magna, filme cu securitatea maghiara prezentate de Institutul pentru investigarea crimelor comunismului. Veniti, seamana cu securitatea noastra evident, ca doua picaturi de apa." Mesaj primit de la Smaranda Vultur.
Apoi, vineri, 13 martie se tine Noaptea Cinemaului Francez organizat de: Lectoratul Francez al UVT cu sprijinul Hexagone, « L’Association des Étudiants Francophiles de Timisoara ». Sunteti asteptati in Mansarda Facultatii de Arte de la orele 20 pentro o noapte alba. Se ofera bufet tuturor participantilor si un mic dejun pentru cei care raman pana la sfarsit!
PROGRAM :
- 20.00 : Le péril jeune, Cédric Klapisch, France, 1995.
- 21.45 : Nos jours heureux, Eric Toledano et Olivier Nakache, France, 2006.
- 23.45 : Harry, un ami qui vous veut du bien, de Dominik Moll, France, 2000.
- 01.45 : Embrassez qui vous voudrez, de Michel Blanc, France ,2002.
- 03.15 : Laisse tes mains sur mes hanches, de Chantal Lauby, France, 2003.
Filmele sunt in limba franceza si nu beneficiaza de subtitrare (pacat). Intrare libera evident. Daca n-aveti ce face vineri seara sau aveti chef de filme franceze dati o raita in "podul" Artelor.
"Azi, 10 martie, ora 17 in Aula Magna, filme cu securitatea maghiara prezentate de Institutul pentru investigarea crimelor comunismului. Veniti, seamana cu securitatea noastra evident, ca doua picaturi de apa." Mesaj primit de la Smaranda Vultur.
Apoi, vineri, 13 martie se tine Noaptea Cinemaului Francez organizat de: Lectoratul Francez al UVT cu sprijinul Hexagone, « L’Association des Étudiants Francophiles de Timisoara ». Sunteti asteptati in Mansarda Facultatii de Arte de la orele 20 pentro o noapte alba. Se ofera bufet tuturor participantilor si un mic dejun pentru cei care raman pana la sfarsit!
PROGRAM :
- 20.00 : Le péril jeune, Cédric Klapisch, France, 1995.
- 21.45 : Nos jours heureux, Eric Toledano et Olivier Nakache, France, 2006.
- 23.45 : Harry, un ami qui vous veut du bien, de Dominik Moll, France, 2000.
- 01.45 : Embrassez qui vous voudrez, de Michel Blanc, France ,2002.
- 03.15 : Laisse tes mains sur mes hanches, de Chantal Lauby, France, 2003.
Filmele sunt in limba franceza si nu beneficiaza de subtitrare (pacat). Intrare libera evident. Daca n-aveti ce face vineri seara sau aveti chef de filme franceze dati o raita in "podul" Artelor.
luni, 9 martie 2009
Atenţie, film toxic!
Watchmen (2009)
verdict: OROARE*contains spoilers!!!
La expoziţia de handmade meşteşugită de Cloud Factory, o cititoare m-a provocat să găsesc legături între cinema şi mişcarea artizanilor din oraş. Atunci nu mi-a trecut nimic prin cap. La 5 minute după apocalipsa de Watchmen mi-am amintit că handmade e ceea ce-şi face omu’ cu mîna lui (de fapt a fost alegerea castigatorului concursului nostru, drept pentru care n-am ce sa-mi reprosez; si nu-i reprosez nimic nici lui Ovi Sirb: one man’s meat is another man’s poison). Am avut o premoniţie sumbra cînd l-am văzut pe afiş pe regizorul Zach Snyder, care meşterise şi oroarea fascistoidă de 300. Tot după o nuvelă grafică, Watchmen ne plasează într-o Americă alternativă din 1985: Nixon e reales pentru a cincea oară din cauza pericolului bolşevic, strazile sunt gri si anarhice, iar lumea e in pragul razboiului nuclear, adica „la 5 minute de apocalipsa”. Cine sa salveze lumea? S-a gasit o frăţie de supereroi cam expirati. Dar sa facem prezentarile. Dr. Manhattan: un djinn albastru fluorescent care seamănă ca două picături de detergent cu Mr. Proper. Apoi Adrian, care e pe primu loc in lume la desteptaciune, se crede Alexandru Macedon si seamănă ca două picături de gel cu Mircea Badea (cel putin la freza optzecista). Jupiter, o gagică în latex care seamănă cu Paula Seling ca două aluniţe. Comediantul, care seamana ca doua picaturi de sange cu un Robert Downey Jr. mai gras. Rorschach are o masca pe care se succed modele de cerneala ale celebrului test psihologic Rorschach (ala cu forme de fluturi). Si alte personaje la fel de insipide.
Nici nu ştiu ce-a fost mai ridicol: costumele din anii ’40, replicile puerile sau tipul care tot mîrîia în spatele sălii. In cinematografele de la noi, dacă nu-ţi place un film nu există să ieşi în linişte. Trebuie să afle şi restul de fraieri care au luat bilet cît eşti tu de scandalizat. Macar sa faci show/caterinca de banii astia (apropo, 16 lei) si sa te hlizesti cu tovarasii. Eventual, la fazele incinse sa strecori un Pup-o, ba! (care mi-a adus aminte de copilarie cand mergeam cu clasa muncitoare la filmele cu Piedone).Cum să vă conving să nu va duceti la filmul asta? Bine, voi divulga cine e villain-ul din umbra care declanseaza distrugerea in masa: Adi alias Mircea Badea.
Păcat de coloana sonoră şi de imaginile de pe „planeta Marte”. Aparatorii filmului vor sublinia calitatea efectelor speciale, care intr-adevar iti iau ochii. Dar pentru ce toata aceasta desfasurare de forte? Ca sa dai viata unui BD celebru? Sigur, daca compari Watchmen cu un serial tv Batman&Robin iese bine. Nu pot sa-l compar insa cu Dark Knight, de exemplu. Daca se baga atatia bani in proiecte ca acesta, mă tem că trăim deja în lumea aceea idiotizată şi obsedată de porno descrisa in film. Un singur lucru m-a impresionat pozitiv: genericul. Toată istoria recentă a SUA e comprimată in cateva secvente-cheie, usor distorsionate/ireale. Filmul trebuia să se oprească aici. Dar mai ţine 150 minute. Unele filme sunt toxice. Watchmen mi-a dat o durere cruntă de cap, ceea ce nu vă doresc şi vouă.
Lucian Mircu
vineri, 6 martie 2009
Merem la film!
Gata, ne-am decis! Echipa Marelui Ecran impreuna cu castigatorul premiului concursului de Oscar, adicatalea Ovi, vor merge duminica la film! Alegerea a fost lasata pe mana castigatorului astfel ca filmul cu care ne vom lafai este un blockbuster asteptat de juma de an, Watchmen! Toti avem sperante mari legate de acest film si tind sa cred ca nu ne va dezamagi. Am ales spectacolul de la 21:30, ultimul din zi, si facem publica invitatia si altor doritori, in special participantilor la concurs care n-au avut bafta sa castige. Poate isi spala "amareala" alaturi de noi la filmul saptamanii. Cine se hotaraste sa vina, ar face bine sa-si rezerve din timp un belet aici. Eu unul ma astept sa fie sala plina...
miercuri, 4 martie 2009
Pathology (2008)
*inca o cronicuta mutata de pe Richie's Day aici ca sa se adune si sa faca pui. Cu ocazia asta inauguram si sistemul nostru de rating patentat de Marele Ecran: in ordine crescatoare privind calitatea senzatiilor oferite: 1. oroare, 2. eroare, 3. brainwash, 4. colectable, 5. orgasmultiplu.
Grey's Pathology
rating: Brainwash
Mi se pare mie sau medicina e profesia cel mai des prezentata pe micul si marele ecran? De la MASH pana la E.R. si Chicago Hope sau mai recentele Grey's Anatomy ori Dr House, ca sa enumar doar putinele pe care le-am urmarit intr-o mai mica sau mai mare masura, toate aceste productii au avut drept principal subiect doctorul si activitatea medicala aducandu-ne in fata ochilor fie dramatismul si futilitatatea stradaniilor lui incercand sa-si tina juramantul, fie obsesiile si traumele lui schizoide. Nu mai zic de multitudinea de filme de lung-metraj, intre care imi amintesc doar de Awake sau cele doua Anatomie europene cu care se aseamana si filmul vizionat azi: Pathology.
Personajul principal se numeste Ted Grey (numele nu e luat la intamplare) si le are pe toate: proaspat absolvent de Harvard, angajat in Laboratorul de Patologie de la Universitatea din DC si cu logodnica viitoare avocata intruchipata de Allysa Milano. A...el e jucat de Milo Ventimiglia, pe care il stim din Heroes, iar asta a fost unul din motivele pt care am urmarit filmul. Ideea filmului e ca rezidentii la medicina au ceva probleme la circuite :). Eu stiam asta de mult si mi-e usor de inteles pt. ca daca ma apropii de vreun cadavru ma apuca transpiratiile. So, tre sa fii un pic "scrantit" ca sa te joci cu ele opt ore pe zi. Deci, in film baiatu asta Grey, stralucit patolog, da peste alti straluciti patologi, dar cu suflet intunecat, si incet-incet e atras in jocul lor de-a crima perfecta. 
In consecinta - multe autopsii, cadavre imbucatite, sange pe pereti, sex si droguri. Average american flick! De ce sa va uitati la el? Pai, pentru fete fundul lui Milo Ventimiglia, pentru tipi titele Allysei Milano, iar pentru noi toti o scena de sado-maso ca la carte cu pumni, scuipati, sange si acupunctura. Nu va speriati, filmul e facut binisor de Marc Schoelermann, debutant in lung-metraje, si este chiar vizionabil in ciuda unei cantitati rezonabile de gore (Hey, daca io m-am putut uita, puteti si voi). Intrebare desteapta: "Daca ai putea ucide pe cineva fara sa fii prins, pe cine ai ucide?" Raspuns: "Pe oricine! E in natura omului sa ucida..."Trailer:
articol publicat in iulie 08 pe Richie's Day.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)