joi, 13 ianuarie 2011
Turistul
rating: Eroare
Turistul ii apartine in intregime Angelinei Jolie. O intelegem din felul in care o urmareste camera, ca un iubit inflacarat si imbolnavit de ea. La fel cum, in film, toti ochii sunt pe ea in momentul in care intra in orice incapere (fie ca e un vagon de tren sau o sala de bal). Angelina nu paseste, ea pluteste. Angelina nu te priveste, te strapunge. Este lucrul pe care actrita stie sa-l faca la marea arta: acolo unde apare are puterea sa absoarba toate privirile. In fond, e rolul ei din viata de zi cu zi.
Turistul e filmul Angelinei asa cum a fost si Original Sin (acolo il avea partener pe Banderas). Jumatate din cadre erau prim-planuri cu buzele ei voluptoase si frematatoare. In amandoaua este femme fatale. In Original Sin era parca pasionala, aici e mai rece si mai intangibila. Asa, ca o zeita. In amandoua e o femeie sigura pe ea, in acelasi timp vulnerabila (sufera din dragoste). Turistul urmareste parca mai insistent pasii divei si reactiile pe care le produce aparitia ei "ravasita", pardon "ravasitoare". Jocul de cuvinte e din film, dar nu-i departe de adevar. In ciuda frumusetii incontestabile a divei, e clar ca floarea ei incepe sa paleasca. Indraznesc un ramasag: Jolie mai are doi-trei ani in care sa nu trebuiasca sa faca nimic intr-un film. Dupa care va trebui sa mai si joace (nu doar sa se joace). Asa cum ii spune si bad guy-ul din film, apasand pe obrazul ei (ce sacrilegiu!) lama unui pumnal : "Vei vedea ca viata e mult mai grea pentru o femeie lipsita de frumusete" (citat aproximativ).Turistul e filmul Angelinei si datorita lui Johnny Depp. Acesta, galant cum il stim, face intentionat pasul inapoi si o lasa pe ea in lumina reflectoarelor. Pentru unii ar putea sa para inexplicabila aparitia lui aici, cunoscuta fiind grija cu care isi alege rolurile. Poate ca a fost doar un contract. Sunt convins ca uneori asa se fac filmele la Hollywood: se aduna niste moguli intr-un birou si se intreaba cine nu s-a combinat inca pe ecran. Sau poate domnul Depp a vrut sa tuce si el acele buze atat de celebre. Sau poate, cunoscandu-i natura misterioasa si jucausa, a vrut sa ne surprinda pe toti cu o fandare inexplicabila a la Jack Sparrow.
In fine, Turistul e filmul Angelinei pentru ca nu exista de fapt un film in afara ei. Povestea e un simplu context care sa-i ofere ei stralucire, de vreme ce singurul twist e previzibil de la intalnirea protagonistilor in tren. Regia lipseste cu desavarsire (ar fi putut-o face si un robot). Motivul pentru care am ales sa vad Turistul a fost tocmai numele lui Florian Maria Georg Christian Graf Henckel von Donnersmarck. Nu pentru ca e asa lung, ci pentru ca purtatorul lui ne-a livrat intensa drama politica Viata Altora (Das Leben der Anderen). Nu l-am reunoscut in niciun cadru.Cred ca s-a incercat aici lansarea unui gen oarecum contradictoriu: thrillerul romantic. O poveste care nu putea sa inceapa decat la Paris si sa continue la Venetia, destinatiile-cliseu ale turistilor americani. Ignoranta turistului care confunda spaniola cu italiana si Bon Giorno cu Bon Jovi e ironizata aici cu un oarecare (de ce sa nu recunoastem) haz. Turistul este mai degraba o comedie romantica usoara, ascunsa sub masca (daca tot suntem la Venetia) unui thriller care intarzie sa-ti dea fiori.
Turistul e filmul Angelinei, asa cum remarca si actorul Boris Gaza cand am iesit din sala de cinema. Lui ii amintea de glamuroasele aparitii ale lui Audrey Hepburn. Este intr-adevar o oda in dulcele stil clasic inchinat unui icon hollywoodian. Mai mult decat Hepburn, Angelina e una din acele rare creaturi venerata (si dorita) in egala masura de barbati si femei. E ceva electrizant in prezenta ei, ca o printesa (asa cum si este acum) in mijlocul Curtii sale. Dar parca la un moment dat devin ridicole toate plecaciunile actorilor, cameramanilor, luministilor, figurantilor, regizorului etc. Desi nu a fost deloc intentia realizatorilor, poti sa vezi filmul (desi mai bine sa nu-l vezi) ca pe o meditatie asupra cultului exagerat pe care societatea de azi il consacra frumusetii fizice, asupra cultului pentru corp.
Nu intamplator, Turistul se incheie cu fraza: "20 de milioane pentru o operatie estetica si asta-i fata pe care o alegi?"
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
mie imi place sa-mi imaginez ca de fap depp nu era alexander ci chiar un anonim profesor capabil si suficient de inteligent incat sa profite de situatie. am pus asta pe seama celor doua sau trei momente prezentate din perspectiva lui, cand o viseaza sau atunci cand "ii raspunde" ca pentru sine ca o iubeste si pe dorinta mea secreta ca filmul sa nu fi fost chiar atat de banal. si mai imi place sa-mi imaginez ca se va arata in partea a doua :D ca alexander era chiar personajul interpretat de rufus sewell. vise...
RăspundețiȘtergerei didn't see this one, and i'm not gonna, dar cred ca recenzia ta e mult mai interesanta decat filmul :)
RăspundețiȘtergereNu am vazut filmul, dar cronica ta m-a convins, daca mai era nevoie ca nici nu am de ce.
RăspundețiȘtergereFilmul Angelinei a fost si Tomb Raider. Asta trebuia sa fie filmul lui Florian (nu-i mai scriu tot numele, ca nu ma lasa blogspotul).
Ca o curiozitate, mi-au cazut ochii pe un Die Zeit zilele trecute, unde treceau in revista marile esecuri si gafe ale lui 2010, in special politice si economice. Singurul "eveniment" inregistrat de doua ori a fost Turistul. Prima gafa era ca Donnersmarck s-a apucat sa-l faca. A doua gafa era ca Donnersmarck s-a apucat sa-l si promoveze....
Abia am asteptat review-ul si filmul si acum... mi-a trecut.
RăspundețiȘtergereAșa și eu, când am auzit de ”combinație”, mă gândeam, wow, ce film tare ne așteaptă ! Dar apoi am văzut trailer-ul, m-am mai temperat, apoi, de la lansare, am mai citit niște critici + recenzia ta, Lucian și m-am domolit de tot ... :D
RăspundețiȘtergereThursday's child, muzzak, Oana & Miscelanneous11:
RăspundețiȘtergeresunt bucuros ca va ajut sa economisiti niste banuti :)
Just wait for the DVD... probabil va fi la Auchan cu 9.90 lei :P
RăspundețiȘtergeredap, mare adevar, sigur se va ofili cat de curand si parca mi-o vad in rol de mama abandonata, scriitoare lipsita de inspiratie, prizoniera de lagar, gheisa iesita la pensie, nah tre sa faca si ea un gologan gramada din cand in cand...ultimul cadru poate a vrut sa traga cu prastia pan la north by northwest :D
RăspundețiȘtergere@ioana: imi pare rau sa te dezamagesc, dar ipoteza ta e foarte putin probabila, matematic vorbind.
RăspundețiȘtergereProfesorul de mate n-avea cum sa stie/ghiceasca cifrul de la seif. Apoi, le lasa politistilor un cec cu suma pe care credeau ei ca a furat-o Alexander. Desi, din discutiile cu mogulul jefuit,intelegem ca era vorba de o suma mai mare.
Ma tem ca filmul a fost intr-adevar atat de banal"
@Lucian: Alexander avea datorii de 2,3 miliarde către mogul şi de 744 mil. lire către fiscul britanic. De mogul a reuşit să scape, cu mai mult sau mai puţin noroc, iar cecul lăsat spre final a fost pentru a putea pleca în linişte cu adevărata sa iubită.
RăspundețiȘtergereSincer, pe mine unul m-a surprins finalul filmului şi nu mi s-a părut nicidecum banal. Frank reuşeşte să ne păcălească pe noi toţi, întregul stat britanic, o mână de magnaţi ruşi, statul Veneţia şi pe însăşi iubita lui... Există o replică, înainte de moarte ruşilor, care ne dă de înţeles că Elise l-a recunoscut pe Alexander. Într-adevăr sunt câteva replici pe parcursul filmului care ne dau de înţeles că el este un simplu turist, însă sunt construite tocmai pentru a ne induce în eroare şi a ne frapa la sfârşit. Codul seifului ştiut de către Frank şi replica Elisei din final sunt edificatoare, ca vizionatorii să nu rămână chiar în pom. Presupusul Alexander este un om plătit să îi lase scrisori Elisei în anumite momente strategice şi să contribuie la haosul creat. Frank e un maestru şi dezvăluie asta abia în final. Un film superb, din punctul meu de vedere, pentru asta. Sunt convins că dacă îl revedeţi, vă veţi da seama de ce 8:22 şi multe alte detalii subtile. Era interesantă şi ipoteza Ioanei, însă eu sunt fericit că regizorul a optat pentru finalul ăsta.
@Matei: merci pentru detaliile contabile; am greutati mereu cu Fiscul :)
RăspundețiȘtergereCat despre finalul filmului, nu sunt pe aceeasi unda cu tine. Mult mai surprinzator mi se pare finalul unor filme chiar si mai vechi, gen Cacealmaua (ca sa ne pastram in zona asta de film-farsa).
Nici nu vreau sa amintesc aici titluri mai noi care iti invart mintea in loc.