marți, 28 februarie 2017

Plesh goes to Holywood...to go crazy (XVII)

Dupa confuzia de la Oscaruri, mai aveti chef de una? Live from LA, raporteaza Cristian Plesh.

M-am intors in Los Angeles dupa turul de forta prin Romania, gata sa reluam lucrul la film. Pentru inceput, am adaptat scenariului la locatii, ca sa cream o atmosfera atunci cand il citeste cineva.

Intre timp am acceptat, din nou, sa ajut un prieten la o scurta filmare. La aceasta scurta filmare am cunoscut o actrita romanca. Am discutat despre cat e de greu este sa gasesti de lucru ca strain si cat de usor ar fi daca esti american. Despre cum amandoi am avut posibilitatea de a lucra la filme mari, dar ne-a fost luat covorul de sub picioare in ultimul moment. Eu ca membru al echipei, ea ca actrita. Daca nu ai reputatie, aici esti nimic. Ne-am imprietenit si pe facebook ca tot omul modern si am zis ca vom ramane in contact.

Intre timp varianta noua de scenariu este gata si primim notite de la producatorii americani si cel roman. Din nou, nu sunt de acord cu jumatate din ele, pentru ca ar scadea calitatea filmului. Ca sa ma asigur am analizat filme horror recente precum It Follows, The Ring, The Witch, Babadook si toate imi confirmau teoria. Asa ca am scris un email lung in care mi-am expus parerea si...dezastru. A urmat un clinch foarte urat.



Producatorii nu au vrut sub nici o forma sa imi accepte argumentele si mi-au impus parerea lor, subliniind ca nu am experienta de regizor. Am fost aproape de cadere nervoasa, pentru ca abordarea mea asupra filmului a fost una motivata majoritar de aspectul comercial si nu de cel de "artistic". Tocmai de aceea am supra-analizat filme horror de succes, pentru a fi sigur ca ofer publicului filmul de gen la care se asteapta. Am fost intampinat de un zid.

Dupa o saptamana sau doua am decis sa ma distantantez emotional de scenariu. Am trecut de la a fi creatorul povestii la a fi mai mult un regizor mercenar. Adica atunci cand producatorul spune "asa", eu spun "asa facem" si ma chinui sa gasesc o solutie de calitate de a face asa. Macar atat pot incerca sa mai fac: sa maschez cumva solutiile impuse.


*


Dupa un timp producatorii au o noua idee care li se pare geniala, dar mie mi se pare o pierdere colosala de timp. Era primul semn ca lucrurile nu sunt chiar roz.

S-au hotarat ca vor sa tina o citire publica a scenariului la care sa invite oameni din industrie in speranta ca vor investi atrasi de scenariu.

Romanii la nevoie se cunosc... sau?

Actrita romanca pomenita mai sus facea figuratie. Uitandu-ma la ea pe facebook realizez ca a jucat intr-o productie recenta care face valuri pe plan international. Mai mult de atat, vad ca prietenul ei are ceva putere in Hollywood. Macar pentru filme mici cum incerc eu sa fac si chiar pe genul horror.



Imi zic sa o sun si sa o invit la citire pe fata, ca nu imi place sa dau de-a curmezisul. Daca nu aflam cine este si cu cine se vede as fi invitat-o? Nu cred. Dar in niciun moment nu m-am gandit sa ma duc la ea si sa ii zic "Stii tu, am si eu un scenariu aici, nu vrei sa il dai prietenului tau?". Mi s-ar fi parut usor scarbos si indecent.

M-am gandit sa o invit la citire si sa ii mentionez ca rolurile in film nu sunt date. Daca ii place scenariul atunci putem discuta pe el. Daca intr-adevar ii place si vede potential, este alegerea ei daca vrea sau nu sa isi intrebe prietenul. In caz ca nu vrea sa fie in film si/sau nu ii place scenariul, asta e, inseamna ca nu am facut o treaba buna si ne vedem mai departe de treaba. Nu plange nimeni.

Asa ca o sun. Conexiunea era foarte proasta si se tot intrerupea. Am incercat sa ii aduc aminte cum ne-am intalnit si sa ii spun despre ce ii vorba. Era prea greu de vorbit asa ca i-am trimis un email si, mai tarziu, sms-uri. Nu am primit nici un raspuns inapoi. Ba mai mult, m-a inlaturat ca prieten pe facebook si mi-a blocat numarul sa nu o mai pot apela.

Ce ti-e si cu romanii astia...



luni, 27 februarie 2017

Plesh goes to Holywood...to buy cattle (XVI)





Cum am zis mai devreme, ne trebuie un actor sau actrita care sa poata vinde filmul. E o problema serioasa din moment ce nu avem bani pentru un astfel de actor, iar banii nu vin fara a avea actorul atasat. Asa ca trebuie gasit un actor care, pentru un motiv sau altul, nu a avut in ultima vreme un rol mare intr-un film de succes (financiar... americanii sunt doar financiar).

Am avut o discutie cu producatorii americani pentru a vedea pe cine am putea aborda. Am trimis o lista de actori de succes in seriale, care au un numar mare de fani din cauza acestor seriale, dar nu au un film mare in spate. Sau unul in care sa fie in rolul principal. M-am gandit ca ar fi mai usor de abordat si ar cere bani mai putini, atata timp cat le promiti rolul care duce filmul in spate si un scenariu care sa le placa. Pana la urma, si ei vor sa isi porneasca cariera. Win-win.

Si am trecut prin lista impreuna cu producatorii. Nu glumesc, atat am auzit de la ei: "Nu are valoare...Nu are valoare...Nu are valoare...Nu are valoare...".

"Pai si cine are valoare?" intreb eu?

"Uite, Katie Holmes. Nu a mai facut un film esential de ceva vreme, ea ar fi o idee buna".

"Da...o idee buna de cum sa imi omor cariera inainte de a incepe".

Practic impresia pe care mi-au lasat-o era ca nu vorbim despre oameni, ci de produse. De conserve pe care le cumperi in supermarket. Nu conteaza ca acest actor sau acel actor are talent. Singurul lucru ce conteaza este daca are aceasta valoare financiara EXTREM DE SUBIECTIVA si la urma urmei fictiva! Daca nu are, actorul e bun de sters pe jos cu el. Nu glumesc.

Eu nu sunt un mare fan al oamenilor la modul general, dar felul cum s-a purtat discutia m-a oripilat. Iti dai seama ca lumea filmului traieste in aceasta bula care e rupta de orice fel de sentiment si de umanitate. Si cumva...aceasta bula ii intereseaza pe spectatori. La urma urmei, ei o alimenteaza.

Cristian Plesh
Film Director
http://www.cristianplesh.com

duminică, 26 februarie 2017

Plesh Goes to Holywood...and back (XV)


AM VENIT SA COLIND...

... pe meleagurile autohtone cu doi americani care nu au mai fost niciodata in Romania. Prea multe lucruri nu pot spune despre ce s-a intamplat, asa ca voi face un sumar.

Decizia de a veni a fost inspirata.

Ne-am cunoscut cu investitorul roman care a si depus efort in a ajuta sa facem location scout-ul. Ne-am plimbat prin jumatate de Romania timp de o saptamana, vazand locuri peste locuri. Ne-am gasit absolut toate locatiile de care avem nevoie la filmare (am putea filma si maine).

Ne-am apropiat de investitorul roman si cred ca am reusit, cat de cat, sa ii castigam si putina incredere. Drept dovada s-a angajat sa ramana in continuare in proiect. 

Si pentru scenarist a fost benefica experienta. A inteles mai bine atmosfera care trebuie sa o redea in film si acum poate sa scrie scenariul avand locurile in minte.



Dupa ce au plecat operatoarea si scenaristul s-a intamplat sa vina si cei doi producatori americani. Erau la Cannes asa ca nu le-a fost greu sa sara pe un avion. Si cu ei intalnirea fata in fata a fost benefica si i-au explicat investitorului roman strategia lor pentru film.

Care suna cam asa: se incearca obtinerea unui actor sau actrite care sa poata sa pre-vanda filmul. Adica inainte ca filmul sa fie gata, prin simplul fapt ca actorul se angajeaza sa faca filmul, companiile de distributie il vor cumpara deja. Asta e o garantie ca banii bagati de investitori vor fi recuperati inainte ca filmul sa ajunga in cinematografe. Deci, in cel mai rau caz, daca filmul este prost nu intra nimeni in faliment. Daca filmul este bun...pai na, evident ce se intampla in acest caz :)

Practic, si pe fata, aceasta abordare este sublinierea faptului ca regizorul filmului (adica eu) este o non-entitate. Fiind primul meu lungmetraj nu am un nume care sa inspire incredere. Daca va investi cineva in film, nu are nicio asigurare ca nu o voi da in bara. Ceea ce in general ii face pe investitori sa zica pas.

Singura metoda de a ocoli acest obstacol este de a gasi acel actor sau acea actrita care sa aiba un nume suficient de interesant pentru distribuitori. Problema este ca pentru a aduce un asemenea actor trebuie sa avem banii sa-l platim. Iar investitorii iti dau bani doar daca ai un actor deja angajat. Un catch 22 de toate zilele. In plus, cum investitorul roman a zis ca nu se baga in ATL...avem o problema.

Cristian Plesh

sâmbătă, 25 februarie 2017

Plesh goes to Holywood...on the way up (XIV)

"It's good to be back!"

Asta m-am gandit cam cu o luna inainte de a semna contractul cu cei doi producatori. La ce ma refer? Inainte de finalizarea option-ului, cei doi m-au intrebat daca nu vreau sa fac un "tone teaser" pentru poveste. Adica ceva ce nu este neaparat din film, dar care prezinta atmosfera in mare .

Zis si facut. Am scris o poveste scurta -cam de o pagina jumate- si ne-am pus pe productie. Nu am mai regizat ceva de multa vreme si recunosc ca inainte de inceperea filmarii ma intrebam daca mai stiu cum functioneaza treaba asta cu regia. Toata filmarea a fost pregatita de pe o zi pe alta. De fapt nici nu am avut operator pana in seara dinainte. Asta ca sa intelegeti cat de improvizata a fost.

Intr-un final a iesit bine. Sunt incantat cu ce am reusit sa facem, fara a avea timp de planificat, gandit si rasgandit scenariul de o pagina. Personal, mi-am aratat ca nu mi-am iesit din mana si mi-a dat convingere ca pot sa fac filmul cu strigoiul.

Momentan nu vreau sa dau la liber teaser-ul pe motive de superstitie. Proiectul a fost facut pentru circuit inchis, dar la prima ocazie promit ca il arat.


*

Dupa semnarea contractului pentru option, scenaristul era incantat. Se vedea cum razele de soare vin din el si nu de pe cer. I-am spus ca eu sunt mai sceptic din fire si pana nu suntem pe platou nu m-as entuziasma prea mult, oricat de frumos si hotarat au vorbit producatorii in timp ce semnam contractul.

Lupta mare acum incepe. Exista un scenariu de inceput, dar care are nevoie de imbunatatiri inainte de a incerca sa obtinem investitii. Ne urcam pe cai si lucram mai departe la scenariu, bazat si pe observatiile primite de la producatori. Cu jumate...nu sunt de acord. Dar in cazul de fata regizorul este sub producator. Imi spun parerea, dar daca ei raman hotarati, n-am ce face.

Dupa doua luni, printr-o cunostinta din Romania, sunt pus in legatura cu o persoana interesata sa faca filme horror. In Romania producatorii consacrati sunt interesati sa faca doar un anumit gen de filme. Genul care vinde (nu la piata, la festivaluri...un alt fel de vanzare). Fac cunostinta cu aceasta persoana si ii fac legatura cu producatorii americani.

Concluzia: producatorul roman vrea sa se ocupe de tot ce tine de BTL (Below The Line) iar partea americana ramane sa gaseasca finantare pentru ATL (Above The Line). Ce inseamna acesti termeni? BTL - tot ce este productia in sine. Adica echipa, locatie, echipamente, transport, figuratie, post productie...tot tot tot ce tine de facerea propriu zisa a unui film. ATL inseamna strict actorii care vorbesc in film, producator, line producer, regizor, scenarist si cam atat (operatorul si scenograful, desi doua functii esentiale pentru un film, sunt considerate pozitii BTL...nu inteleg dupa care logica).

Jumate din batalie este deja castigata! Filmul se apropie!

Cristian Plesh





vineri, 24 februarie 2017

Plesh goes to Holywood XIII


"WE HAVE A MOVIE!"

E clar. Asta e scenariul care ma va pune pe harta. Ce sa mai. Tot ce imi spune scenaristul este aur. Dezamagirile traite pana acum? Puf! Vor fi povesti hilare cand voi sta in fata spectatorilor si le voi vorbi despre industrie.

Ok ok.. si acum sa revenim pe pamant. Evident ca nu a fost totul smooth. Am avut comentarii la versiunea lui de scenariu si a mai lucrat la o noua varianta. Ideea e ca scenaristul a rezolvat multe din problemele pe care le creasem si notitele oferite de mine au fost pentru a rafina povestea, nu pentru a o schimba drastic asa cum ar fi trebuit inainte sa se implice.

Intre timp producatorul scurtmetrajului (cel care nu a aparut la intalnire) aude de la mine de scenariu. Intamplator (sau nu), aceasta persoana ma ajutase sa obtin viza de lucru in America. Imi spune ca ar fi frumos ca el sa fie prima persoana care vede scenariul, ca doar m-a ajutat.

Din gratitudine, ii arat scenariul. In scurt timp ma suna disperat ca vrea sa aiba "option". Ce inseamna option? E atunci cand un producator (sau studio) cumpara drepturile unui scenariu pentru o perioada finita de timp. Daca in aceasta perioada filmul se face, drepturile asupra povestii raman pe vesnicie producatorului (pana le vinde cel putin). Daca filmul nu se face in perioada finita de timp, drepturile povestii se reintorc la scenarist.

Vorbesc cu scenaristul, care apropo... pana acuma a lucrat pe gratis, si ii explic situatia si ii spun cum ii datorez producatorului macar un prim scenariu. Pe al doilea (cand acesta va exista) va fi in functie de cum isi vede de treaba, dar acest prim scenariu vreau sa il dau. Scenaristul este de acord.

Evident ca atunci cand am zis il dau inseamna ca "il dau". In mod normal un option se plateste semnificativ. Sunt scenaristi care numai din asta traiesc. In cazul de fata...din cauza loialitatii mele, suma primita nu acopera nici macar chiria pe o luna la apartament. Practic...pe gratis.

Desigur, daca filmul se va face, urmeaza sa fim platiti. In industrie se plateste option-ul, dupa care se plateste si cand intra filmul in productie. In cazul nostru, doar cand va intra in productie.

Asa ca ne intalnim toti patru (producatorul are un partener de afaceri, asa ca sunt doi) si ne semnam viitorul...

And this is how the drama begins

Cristian Plesh
http://www.cristianplesh.com


    foto: Cristian Plesh
                        

joi, 23 februarie 2017

Plesh goes to Holywood XII


"It is better to write a bad first draft than no first draft at all" - Will Shetterly

Ok, deci prima versiune a "Strigoiului" e proasta. Nu conteaza. Intr-un articol despre Pixar, citisem cum majoritatea povestilor pe care le fac ei incep prost. Au o premisa buna, dar in prima faza lucrurile o iau pe ulei rau de tot. Cand ma uit in scenariul meu vad acelasi lucru. Incepe bine dupa care povestea degenereaza in ceva foarte banal.

De fapt, incep sa vad un pattern. Toate scenariile pe care le concep au o premisa solida, un inceput bun dupa care derapeaza urat pe la jumatatea filmului. Cumva imi pierd povestea din mana si nu sunt capabil sa o mai recuperez.

Asa ca ma pun sa scriu varianta a doua de scenariu, incepand aproape de la zero. In timpul rescrierii ma intalnesc cu operatoarea de la unul din cele doua scurtmetraje la care lucram. M-am inteles destul de bine cu ea pe platou, dar nici unul dintre noi nu a cautat sa duca relatia mai departe.

Intamplarea face ca dupa ce am avut cateva zile de refilmari, trebuia sa ne intalnim la o cina impreuna cu producatorul si cu mine pentru a discuta cum am reusit sa ducem scurtmetrajul la capat, asa cum e el. Producatorul nu a mai aparut si am ramas doar eu cu operatoarea.



Asa ca i-am povestit despre scenariul meu cu strigoi si cat de bine ar fi sa am un scenarist care sa ma ajute sa nu mai derapez. Ea ma intreaba daca am regizat ceva si ii reamintesc ca i-am trimis scurtmetrajul meu (The Crossing). Semn clar ca nu l-a vazut.

Cateva ore mai tarziu primesc un e-mail de la operatoare ca i-a placut foarte mult The Crossing si ca ar trebui sa-l intalnesc pe cumnatul ei, care es scenarist. Pe scurt: Ma intalnesc cu el si ne intelegem bine. Am apucat sa finalizez varianta a doua a scenariului chiar inaintea intalnirii, asa ca ii dau varianta imbunatatita. Per total ii place ideea si vrea sa preia controlul. Cu lacrimi in ochi accept si dupa o luna imi prezinta varianta lui de scenariu. Am avut o singura reactie:

"We have a movie!"


miercuri, 22 februarie 2017

Plesh goes to Holywood XI


Continuam transmisiunea de la Holywood cu o mica revelatie.

In urma esecului scenariului discutat anterior, m-am decis sa incerc o alta poveste. De data asta in genul erotic thriller. Era prin Ianuarie 2015.  Si va jur ca nu m-am gandit la 50 Shades of Grey cand am scris acest scenariu. Am pierdut luni bune incercand sa fac povestea si iar nu s-a legat nimic. De data asta eu sunt de vina. Nu reusesc nicicum sa gasesc cheia scenariului, factorul care sa il faca sa iasa in evidenta.

Daca ar fi fost o perioada cand as fi putut gasi finantare pentru un astfel de film, atunci era imediat dupa succesul lui 50 Shades (nu vorbim de calitatea filmului, doar de incasari). Cei care se ocupa de finantari nu vad calitate.  Ei vad doar bani si ce staruri ai in film. 

La acel moment se cauta un alt 50 Shades, poate chiar un film serios. Din pacate am ratat momentul favorabil. Sper ca in viitor sa ma intorc la poveste, ca are potential. Deocamdata ii lipseste a doua jumatate a povestii :)

Si iarasi m-am gasit la o rascruce de drumuri (emotionale cel putin). Sunt aici de 3 ani de zile si tot ce am in mana este un scenariu care nu are inceput, un scenariu care nu are a doua jumatate si o dezamagire monumentala cand am fost dat afara de pe platou pentru ca nu sunt american. Un bilant destul de...nefast.

Asa ca am pus deoparte si acest scenariu si m-am straduit sa gasesc ce pot oferi. Ce pot oferi industriei care sa fie nou, sa ii ia prin surprindere? Ceva exotic si in acelasi timp familiar, pentru a se putea folosi de marketing sa aduca lumea la film si investitori la proiect. Ce pot eu, Plesh, sa aduc din propria experienta pentru a arata ce pot face? 

Pai de unde sunt? Din Romania... 
Ce se face acolo? Pai Dracu...La se face. Vampiri.

Nu s-au mai facut filme ca lumea cu vampiri in ultima vreme. S-au cam demodat. Ceva imi zice ca piata e pregatita pentru un nou film cu vampiri, ca zombies sunt peste tot. Dar ce pot aduce nou? Interview with a vampire a adus vampirul sexy in prim plan. Twilight a adus vampirul stupid in prim plan. Eu pot sa aduc... Stiu!

Strigoiul!


Da! Asta e! Strigoiul! El este cheia!

Si m-am pus pe scris. Sunt inspirat. Strigoiul este cheia care imi va deschide portile. Sunt sigur pe mine.

In aceasta perioada m-au rugat doua persoane diferite sa fiu Line Producer la scurtmetrajele lor si ca de obicei, am acceptat. Pozitia de Line Producer, chiar si la un scurt metraj, inseamna cam o luna de munca serioasa in pre productie. In aceasta perioada lucram in continuu. Cand nu butonam sau lucram pentru scurtmetraj, scriam intr-o veselie la scenariu. Eram hotarat sa nu las nimic sa ma opreasca de la a scrie acest scenariu si de la a-l scrie bine.

Scurt metrajele au decurs...interesant. Regizorii acestor proiecte nu si-au dat seama in ce s-au bagat (desi povestile erau scrise de ei). In total s-a aruncat o suma enorma de bani pe nimic. Rezultatul acestor doua scurtmetraje este ca nu se pot folosi. 

Pacat de munca depusa si pacat de persoanele pe care le-am ajutat, ei fiind producatorii acestor proiecte si persoane cunoscute. La finalul zilei mi-a parut rau ca nu au putut influenta filmele sa mearga intr-o directie mai fericita. Au incercat dar... cu atat mai mult am convingerea ca de fapt nimeni nu stie ce face atunci cand face un film. 

Ai o idee si tot ce poti sa speri este ca ideea se va dovedi adevarata si va prinde la public. Poate de asta investitorii nu vad decat cifre si nu calitatea povestii cand se uita la un film. Cifrele sunt intotdeauna mai tangibile decat ideea din cap a regizorului.

Dar sa ne intoarcem la strigoi. Prima varianta de scenariu e gata si...e prost dom'le. E prost...

Cristian Plesh
http://www.cristianplesh.com


marți, 21 februarie 2017

Plesh goes to Holywood X

PROBLEMA DE LA PAGINA 5

Ca tot suntem in sezonul festiv al industriei americane de film numit "The Oscars", hai sa ne reamintim cu ce sunt poleite visele aurite de la Holywood. Cristian Plesh reia seria de confesiuni "behind the scenes", direct din LA LA Land (adica Los Angeles).

Pe 21 Octombrie 2013 relatasem in acest mini blog ca in urma dezamagirilor extreme suferite in incercarea de a urca pe scara hollywoodiana, imi schimb tactica si ma concentrez pe scris. Si de atunci...n-am mai zis mare lucru. Mai traiesc au ba? Mi-a iesit schema sau sunt inapoi in Romania cutreierand strazile cu un vis mort in spate?

Pai... hai sa aflam. S-au intamplat anumite lucruri in aceasta lunga perioada de tacere. Anumite detalii care ar fi fost mai interesante au fost deja uitate. Dar in cele ce urmeaza voi incerca pe cat posibil sa rememorez momentele-cheie. Iar cand voi ajunge cu povestea in prezent., voi trage si o concluzie. Deci...la drum!

Ultima data scriam ca eram la a sasea versiunea a acestui scenariu magnific care speram sa ajunga undeva. Pai... pe scurt...nu a ajuns nici unde. 

Unul dintre producatorii AFI s-a retras. Al doilea s-a implicat foarte mult, cel putin la nivel emotional si creativ. Am lucrat si lucrat la scenariu de ne-a sarit mustarul. Chiar pe bune. La un moment dat ne vedeam asa de des ca ne certam din orice lucru. 

Intr-un final am terminat ideea si amandoi eram foarte incantati de ea. Un road movie cu ceva tente de 10 Things I Hate About You si cu female empowerment. What could possibly go wrong? Pai se pare ca ceva nu a mers bine, dar nimeni nu stie ce.

Am incercat sa avem mai multe intalniri cu acest scenariu. Din start, bugetul de productie ar fi cam piperat, undeva de la 10 milioane de dolari in sus. Deci cineva ca mine nu ar avea nici o sansa sa faca filmul. Ideea era sa vindem scenariul si sa ne pornim un nume. 

Din pacate, am avut mai multe intalniri pentru feedback, iar in toate aceste intalniri ni s-a spus ca potentialul este acolo, dar e o problema la inceput. Din nu se stie ce motiv, nu prinde cititorul. Degeaba restul scenariului este interesant, daca nu prinde la inceput. Daca pana la pagina 5 nu ai capturat atentia scenariul va fi aruncat.  Ne-a spus tocmai persoana pe care ne bazam ca ne va pune in contact cu oameni din industrie. Desi i-a placut scenariul, pana nu rezolvam acest inceput n-avem sanse.

Din pacate scenariul a ramas nerezolvat nici pana in ziua de azi... 

To be continued

Cristian Plesh
Film Director
http://www.cristianplesh.com


miercuri, 8 februarie 2017

Odiseea lui Cousteau la Timisoara




Asociația Marele Ecran vă invită miercuri, 8 februarie, la Casa Artelor pentru proiectia filmului „Odiseea” (2016), povestea „omului cu mai multe vieți - celebrul explorator francez  Jacques-Yves Cousteau. Filmul a avut premiera în cinematografele românești în 27 ianuarie.

“Odiseea” prezintă 30 de ani (perioada 1949 - 1979) din viața căpitanului Jacques-Yves Cousteau, faimosul om de știință, explorator, inventator și cineast. Personaj extrem de carismatic și un bun lider de opinie, Cousteau nu a fost lipsit de defecte, în special în ceea ce privește viața de familie. 

În 1948, Jacques-Yves Cousteau locuia împreună cu soția și cei doi băieți ai săi într-un mic paradis: o superbă casă cu vedere la Marea Mediterană.   Cu cinci ani înainte, Cousteau inventase un costum de scafandru revoluționar, brevet care îi adusese o mică avere ce ar fi trebuit să-i permită un trai bun până sfârșitul vieții.

Însă mintea sa era în continuare la aventuri pe mări și oceane. Iar invenția recentă îi deschisese brusc o nouă perspectivă asupra vieții subacvatice. Acum, singurul lucru pe care și-l dorea era să exploreze această nouă lume. Iar pentru asta ar fi fost în stare să sacrifice orice.

Filmul este scris și regizat de Jérôme Salle (scenaristul The Tourist) și este o ecranizare a cărții „Capitaine de La Calypso”, scrisă de Albert Falco și Yves Paccalet.

În rolul lui Cousteau joacă actorul Lambert Wilson (Matrix Reloaded, Of Gods and Men), iar Audrey Tautou (Amélie) interpreteaza rolul lui Simone Cousteau, a doua soție a exploratorului. 

Filmările pentru „Odiseea” / „L'odyssée” au avut loc pe întreg cuprinsul Globului: Croația (insula Hvar), Africa de Sud, Antarctica, Ushuaia (Argentina), Brazilia, Bahamas și, evident, Franța. 

Jacques-Yves Cousteau s-a născut pe 11 iunie 1910, în Franța. A fost ofițer în marina franceză, explorator al vieții subacvatice în domeniul oceanografiei, fotograf, producător de filme și inventator de aparate submarine.

„Odiseea” / „L'odyssée” / ”The Odyssey” (2016) este adus în România de Independența Film, casă de distribuţie care promovează filme independente de referință, de nișă sau câștigătoare ale unor premii internaționale prestigioase.


Proiecția filmului „Odiseea” va avea loc miercuri, 8 februarie, de la ora 19:00, la Casa Artelor – Direcția pentru Cultură Timiș (str. Episcop A. Pacha, nr. 8). Capacitatea sălii este de 45 de locuri. Biletele, în valoare de 10 lei, vor fi disponibile la intrare, în ziua proiecției. Adica azi.