vineri, 24 aprilie 2015

"Some romanians are staying"

SAU DE CE "SPERANȚA MOARE ULTIMA" N-AR FI FOST AȘA CONTROVERSAT CA "ROMANIANS ARE COMING"

Și-a pus în cap mii de români stabiliți în Anglia (și chiar mai multe mii în România). A stîrnit manifestații de furie în fața postului Channel 4. Și mama ororilor - o noua scrisoare "amară" de protest din partea ambasadorului român la Londra, celebrul domn Jinga. Iar azi s-a vîrît singur în gura lupului, venind la Timișoara la invitația Asociației Documentor (Florin Iepan & Călin Meda).

Ladies and gentlemen, please welcome James Bluemel, autorul (regizor/cameraman/editor) documentarului Romanians are coming!



The British are coming!


Pentru că se vorbea despre imaginea României, au mai fost invitați expertul în comunicare Iulian Comănescu și (nu am înțeles exact de ce) tînărul politician Mihai Sturzu (aka Gașca mea). Pînă apare filmarea pe youtube iată cum au evoluat ostlitățile, pe scurt:

L-am luat în primire fără menajamente și l-am întrebat de ce a prezentat (aproape exclusiv) părțile urîte ale României și (cu o singură excepție) personaje care se zbat în mizerie. Nu există pericolul să se creadă că toți românii sunt așa? Mai ales când ai un titlu ca Romanians are coming (despre care Iulian Comănescu zicea că e o "memă" ce a început în anii postbelici cu The Russians are coming).

James a recunoscut că poate titlul nu e cel mai fericit (el preferînd Hope dies last/ sintagma clișeu fiind pomenită de aproape toate personajele din mini-serie), dar a fost ales de Channel 4 din rațiuni de marketing (și se pare că a funcționat, judecînd după cifrele de audiență). Titlul bate înspre isteria creată de media (și amplificată de politicienii) din UK în jurul imigranților români și e o ironie la adresa prejudecății britanicilor, fără intenția de a-i ofensa pe români.

Autorul spune că tot ce a făcut el a fost să-și urmărească personajele și povestea lor și a filmat în locurile în care l-au dus aceștia. Dar în același timp admite că a plecat în minte cu un obiectiv: acela de a umaniza aceste personaje nefericite și de a stîrni compasiunea compatrioților săi pentru românii care dorm în stradă și "in the bushes" cu speranța (care moare ultima, nu-i așa) că vor primi la un moment dat joburi-joburi-joburi.





Iulian Comănescu îmi spunea aparte, în pauza întîlnirii, că se simt în film anumite simpatii de stînga (poate de-asta a venit deputatul Sturzu), ca o contrapondere, dacă vreți, la ce fac partidele de dreapta din categoria UKIP. Pe de altă parte, cum remarca și regizorul Florin Iepan, tocmai le servește acestora cărbuni în plus pentru campania lor infocata anti-imigrație. Acum ar putea să-și facă promo-uri electorale si cu cut-uri din serial ("Yees! Benefits!!").

Poate că noi, românii, ne inflamăm prea repede și prea ca la țară cînd e vorba de "imaginea sacră" a patriei (chiar dacă mulți nici n-am văzut filmul). Dar în sală erau și viceconsulul Germaniei la Timișoara, Siegfried Geilhausen și soția lui din Irlanda, care locuiesc de doi ani și jumătate în România.

Amândoi erau dezamăgiți de felul nerealist în care au fost portretizați românii (iar perspectiva lor este evident mai detașată decît a românilor "verzi"). Domnul Geilhausen a făcut chiar referire la o "politică de ură". În cuvintele prietenei noastre, Maria Dragomirescu (prezentă și ea în sală), oare este ok să înlocuiești sentimentul de "frică cu disprețul" față de români?

În apărarea lui, invitatul spunea că britanicii știu de doctorii, de inginerii și de muncitorii români serioși. Pe el l-a interesat povestea și drama acestor homleși. Bluemel spune că a făcut un documentar observațional. Însă e clar, încă de la alegerea țiganului Alex (cum își spune chiar el) ca voice-over, că tot ce apare în film servește viziunii ("preferred meaning") cu care a pornit incă dinainte de a apăsa primul REC pe cameră (seria a fost ideea lui, cumparata apoi de Channel 4).



Eternul agent provocator Iepan îi pitch-uia britanicului ideea unei noi serii cu români serioși, de treabă si cu bani, intitulat Some romanians are staying sau Blond romanians are coming. Regizorul invitat era sigur că nimeni din Marea Britanie nu s-ar uita la așa ceva. James Bluemel lucrează acum la un nou serial care tratează (tot din punctul de vedere al personajelor) povestea imigranților din nordul Africii, care ajung să moară cu miile pe Mediterana. Va merge și în Libia pentru asta.

După pauză, Iulian Comănescu a prezentat patru cazuri de "campanii de branding de țară" ale României (mai mult sau mai puțin intenționate). Concluzia era că atunci cînd am dat cei mai puțini bani (adică zero) am avut cea mai bună expunere (Top Gear, momentul Transfăgărășan).

Poate că Rafa Vasilcin (cameraman ce a lucrat cu Iepan în multe ocazii) -cu care am vorbit după dezbatere- are dreptate. Poate că ar trebui să nu mai sărim de fund în sus (pardon my english) și să primim filmul așa cum e. Un serial tv de entertainment care, în primul rînd, nu e pentru noi. "E făcut pentru englezoi": despre ei și prejudecățile lor.

Da, poate ar trebui să ne relaxăm și să luăm ce e bun de luat din această poveste. Prefer să se zică despre noi că suntem trîntori și barbari, decît să se spună că nu avem niciun pic de umor. Dacă sunteți de altă părere, încă mai aveți timp să mergeți deseară cu furci și topoare la AMBASADA, unde se dă mini-seria (de la 20.00) și Q & A la sfîrșit. (Just kidding about the axes, mate!)


Vinerea animata: Life Line

joi, 23 aprilie 2015

Afișul zilei: Comoara



Un film de Corneliu Porumboiu
Cu Toma Cuzin (Aferim!)
Din 29 mai în cinematografe, adică imediat după Cannes :)




Motor!


Acesta este un fel de tizăr la tizărul filmat ieri la Gottlob. "Motorul" de Nerău nu e chiar "Sosirea trenului în gară" de frații Lumiere. Dar trece doar de cîteva ori pe zi prin localitate și noi l-am prins (întîmplător în cadru). E doar una din coincidențele fericite ale filmării de ieri.



artwork: Livia Coloji (Balamuc)
editing:  Richie

miercuri, 22 aprilie 2015

Gottlywood


Astazi, comuna Gottlob s-a transformat in Ghotlywood, pentru ca toata asezarea a devenit un imens platou de filmare. Iar gottlob-enii au fost distibuiți pe loc ca actori în teaser-ul Ceau, Cinema!
Coming soon!


marți, 21 aprilie 2015

Filme la Cafekultour


La Cafekultour se dau și filme. Am selectat mai jos, pentru uzul timișorenilor, evenimentele legate de cinema din program.



Joi, 23 aprilie
Ora 18:30 – Ceainăria librăriei Cărtureşti (str. Mercy nr. 7)
Germania
Film „Die Tränen meiner Mutter
Ora 20 – Cuib d´Arte (str. Mărăşeşti nr. 14)
Marea Britanie
Selecţie de filme British documentary
Vineri, 24 aprilie
Ora 19 – Ceainăria librăriei Cărtureşti (str. Mercy nr. 7)
Polonia
Proiecții filme de animație „O!PLA” și scurt metraj „Varșovia bea cafea” de Patryk Bugajski
Sâmbătă, 25 aprilie
Ora 19 – Ambasada (str. Anton Seiller nr. 2)
Franța
Scurt metraje urbane – în colaborare cu pOlau – Pôle des Arts Urbains, Tours
Ora 21 – Ambasada (str. Anton Seiller nr. 2)
Germania
Concert EMMA6: pop-rock, indie
Duminică, 26 aprilie
Ora 19 – Tam Tam (str. Ștefan cel Mare nr. 58)
Franța
Instalaţii sonore şi vizuale: Neoptera şi Behind his eyes – Tazasproject


luni, 20 aprilie 2015

Zivan face un festival de punk




...plus fenomenalul The Punk Syndrome, plus ultima nebunie a Navetisului (Hijacking Exit), toate pot fi văzute joi, 23 aprilie, de la 18.00, la AMBASADA (Timișoara), sub genericul Euro Punk Vision. Adică "trei filme documentare cu PUNK, cu VIZIUNE, cu cîțiva EURO, despre unele personaje care au parte de eșec, altele care au parte de succes și unele care încă n-au parte de nimic".

O nouă sesiune extraordinară a asociației DOCUMENTOR (Florin Iepan și Călin Meda), care se încheie vineri cu  vizita oficială a lui James Bluemel (Channel 4), creatorul seriei care a inflamat două țări, Romanians are coming (cu Q & A și scandal, după vizionare). Dacă vreți niște detalii, aici.

sâmbătă, 18 aprilie 2015

Romanians are coming


...vin si englejii!


Mad Men Nostalgia


Sfîrșitul unei ere.

A avut suișuri, coborîșuri (ca un carusel ) dar rămâne unul dintre serialele care au definit acești ani (sunt 8 ani deja de când îl știm pe Don Draper).

Au început ultimele episoade. Și după primele două (dense, tensionate și la nivelul celor mai bune din serie), mă aștept la un final care să-l readucă în prima ligă, lîngă Sopranos și Breaking Bad.

Mie mi-a fost drag. Și, apropo de nostalgie, cînd mă uitam la primul sezon din Mad Men nu eram încă părinte, iar la toamnă îmi duc copilul la școală.

Da, se termină o eră. Mad Men ne-a dus într-un loc "unde ne va fi dor să mergem din nou".








marți, 14 aprilie 2015

Afișul zilei: Cafekultour


La Săptămâna Cafenelelor se servesc și filme (revenim cu detalii sau citiți mai repede aici).





sâmbătă, 11 aprilie 2015

Trailerul zilei: Youth (de Paolo Sorrentino)

Fiori. Fete. Băieți. Filme. Culte.

Există filme-cult. Și filme despre culte. Din ultimele, am văzut recent două. 



Acum 75 de milioane de ani, Xenu, dictatorul “Confederației Galactice” a adus miliarde de suflete (thetani) pe Terra, i-a dosit în vulcani și a detonat bombe cu hidrogen deasupra lor. De atunci, thetanii se reîncarnează de fiecare dată cînd se naște un om. 

Povestea asta secretă stă în centrul scientologiei, religie creată în 1952 de Ron Hubbard, un prodigios scriitor de SF. O afli însă de-abia după ce ai plătit deja cîteva mii sau zeci de mii de dolari. Biserica Scientologică funcționează ca un Amway spiritual, avantajos pentru cei aflați în vîrful piramidei. Pe scurt, o escrocherie religioasă bine elaborată. O afacere de miliarde de dolari.

Printre membri: Tom Cruise, John Travolta, Paul Haggis (regizorul Crash) etc. Dinăuntru, vezi mai greu ridicolul “audierilor”, a E-meter-elor și a treptelor de inițiere. Din afară, pare greu de crezut că o mulțime de tipi inteligenți i-au căzut pradă. Going Clear (Scientologia și Închisoarea Credinței), documentarul lui Alex Gibney, dezvăluie mecanismele de manipulare și fraudă pe care se bazează acest cult, prin mărturii complete ale foștilor membri de rang înalt. 

Filmul pune însă sub semnul întrebării întreg sistemul american. Cum e posibil ca o religie pseudo-științifică să aibă venituri de miliarde, să fie mai puternică decît celebrul IRS (ANAF-ul lor), să dezbine familii (frate de frate, mamă de copii) și chiar să țină prizonieri? Congresele lor monumentale aduc cu adunările naziste, miros a mulți bani, a marketing futuristic și a distopie periculoasă. 



Ceea ce pornise aparent ca o mișcare spirituală bazată pe știință, tehnologie și ceva spiritualitate orientală, începe să arate tot mai mult asemeni minții bolnave și paranoice a fondatorului Hubbard. La capătul de sus al piramidei Ponzi pe care a creat-o, stă el, Căpitanul, "master puppeteer" și mare fraudor (a preferat să trăiască ultimii ani din viață pe vapor pentru a eluda legile și Fiscul american). 

După această scufundare în adîncurile întunecate ale minții lui RLH, am înțeles mai bine personajul creat de Phillip Seymour Hoffman în The Master (P.T. Anderson), inspirat evident din istoria bizară a liderului scientologic.

Pe partea monden-tabloidă aflăm și cum a dirijat Biserica Scientologică viața intimă a cuplului Cruise-Kidman sau cum a influențat cariera tînărului John Travolta. Plus că discursurile publice ale lui Cruise și fotografiile făcute împreună cu actualul lider, David Miscavige, (din care înțelegem că unul îl imită pe celălalt) sunt priceless. Ceea ce mi-a amintit de rolul din Magnolia al lui Cruise (în care joacă rol de self-help guru; sau pe el însuși; sau pe Miscavige?). Coincidență, alt film de P.T.A.

Cruise, Travolta ș.a. erau asset-uri pentru Biserică. Era evident că le-au folosit celebritatea ca să-și crească influența și baza de adepți. Ce nu era așa de evident: arsenalul de tactici folosite pentru a nu-i pierde, lipsa totală de scrupule în utilizarea secretelor. Conform dictonului: tot ce știm vom folosi împotriva ta.

Going Clear nu are o valoare cinematografică deosebită. Importanța sa vine din mărturiile convertiților (aka "deconectați" aka "Potential Trouble Source") care nasc fiori reci. Și poate niște întrebări...
  


Tot despre un cult misterios nou, tot cu trepte de inițiere și ezoterism este și lucrătura indie Faults (2014, Riley Stearns). Aș putea să vă zic de cît de meseriaș joacă semi-necunoscuții Leland Orser și Mary Winstead (soția regizorului și producătoarea filmului), cît de apăsătoare e tensiunea unui film care aparent e o comedie neagră, cît de mult face regizorul avînd la dispoziție doar actorii (cine "deprogramează" pe cine?) și decorurile unei camere ieftine de hotel. Dar vă spun doar două cuvinte prin care colegul waka_x a însumat esența filmului: "jiu-jitsu mental". Care poate lovi adînc. 





Ambele filmele merită văzute, mai ales în această perioadă încărcată spiritual.

joi, 9 aprilie 2015

Jocuri, tronuri si focuri de iarna

Joffrey, Cersei, Walder Frey, Meryn Trant, Tywin Lannister, The Red Woman, Beric Dondarrion, Thoros of Myr, Ilyn Payne, The Mountain, The Hound.” -- Arya Stark


Numele de pe lista Aryei sunt incetisor eliminate din urzeala tronurilor insa asta nu e o garantie ca lista nu va mai creste in sezonul care sta sa inceapa peste cateva zile. Intr-o recapitulare textuala a excelentelor ultime doua sezoane (Inside HBO’s Game of Thrones - Season III & IV), dupa tot felul de informatii despre productie si interviuri cu echipa si actorii am dat in final peste o pagina de opinii ale colegilor de platou legate de cine dintre ei ar merita sa raposeze in urmatoarea runda de negocieri in stil medieval. Raspunsurile (cele mai importante) sunt mai jos.


Maisie Williams (Arya Stark): Melisandre. Some of the other characters are almost admirable, even in their evil twisted ways - but I can’t see nothing redeeming in her character. Whatever she says her motivations are, I’m not buying it.


Rose Leslie (Ygritte): It’s got to be Littlefinger. He’s the one who scares me the most. He’s mot terrifying than Joffrey, who is just an evil little kid. He’s so clever and manipulative, and truly terrible.


Charles Dance (Tywin Lannister): Littlefinger. He has to go - he’s so oily. He’s like a gas you that you can’t see or touch, but it gets into your respiratory system and you don’t know anything about it until it’s too late. He’s such a wonderfully Machiavellian character. I wouldn’t want to see him survive too long.


Diana Rigg (Olenna Tyrell): No matter what they are doing I’d rather keep everyone alive! I rather like the dynamics as they are.


Isaac Hempstead-Wright (Bran Stark): I don’t trust Melisandre but I’m not sure I’d want her dead - maybe just imprisoned somewhere in a dungeon. Ramsey Snow, the torture boy, for me I think.


Jacob Anderson (Grey Worm): I really wanted Joffrey to die, but I think I’m going to miss how much I loved hating him, that evil little bastard. But you know who should really die? Roose Bolton.


Ian Mcelhinney (Barristan Selmy): It would be an aberration, to put it mildly, if Cersei were to make it in the end, but I expect we’ll be stuck with her for a while.


Lena Headey (Cersei Lannister): As Cersei probably Margaery and Tyrion in equal measure. Asme? Well, i was very happy when Craster was murdered, but I’m gonna have to go with Stannis.


Richard Dormer (Beric Dondarrion): Joffrey was a monster, but getting Catelyn killed? Walder Frey is just pure evil.


Sophie Turner (Sansa Stark): As a character, I think that Daenerys is such a strong player in the game, she has to die for someone else to be able to come forward. As much as I love watching her, I think she’s the biggest threat.


Emilia Clarke (Daenerys Targaryen): I know I don’t want Littlefinger on the throne, but Aidan Gillen is so good and his his storyline so interesting I don’t want him dead.


Nikolaj Coster-Waldau (Jaime Lannister): I would like to see the dragons killed. They are weapons of mass destruction. We can’t have that. Horrible, horrible, evil machines of death. I have a feeling they’ll probably make it, though.


Peter Dinklage (Tyrion Lannister): We’ve lost some winners in that category this season. I’m going to have to go with Hot Pie, never trusted that kid. Roose Bolton will get his somehow, but you have to watch for Hot Pie.

Sursa:


miercuri, 8 aprilie 2015

Din mintea lui David Lynch

Pentru cei dezamagiti de vestea ca Lynch nu mai e implicat in dezvoltarea noii serii Twin Peaks un scurt interludiu cu fragmente din precedentele sale realizari.


From The Mind of David Lynch from Martin Kessler on Vimeo.

marți, 7 aprilie 2015

Săptămâna Altfel la cinema


Pe vremea cînd nu existau Google Earth, wikipedia sau city-break-uri, cum putea un tînăr să cunoască lucruri despre celelalte popoare? Întreba o persoană mai învățată, luminată, "cu praxis". On the mike, MC Alexandru Bindea într-un "rant" Mel Gibson style:

"Fiecare seminție e dată pe Pământ pentru ceva. Ovreii pentru înșelăciune. Turcii pentru blăstămății. Noi, românii, ca să iubim, să cinstim și să suferim creștinește. Fiecare neam cu obiceiurile lui. Israeliții citesc mult. Grecii vorbește mult. Turcii au neveste multe. Arabii au dinți mulți. Nemții fumează mult. Ungurii mănîncă mult. Muscalii cîntă și beau mult.  Englejii au gînduri multe. Francezii scot la modă multe. Armenii taie frunze multe. Cerchezii au șireturi multe. Sîrbii macină multe. Și țiganii mănîncă bătaie multă. Că sunt robi, așa i-a blestemat Noe. Și între oameni, cea mai mare parte sunt dobitoace. Trebe ținuți în frîu dacă vrei să-ți faci treaba cu dînșii."




Incredibil dar Aferim!: un film românesc încă mai rulează la multiplex, la 25 de zile după premieră. 





miercuri, 1 aprilie 2015

Filmul bate cartea?

LANSARE CELULOZĂ VS. CELULOID

Colega noastră, Adina Baya, și-a lansat săptămâna trecută volumul cu cronici de film în cadrul Bookfest Timișoara. Celuloză vs. Celuloid (Despre Cărți și Ecranizări) e scrisă în tandem cu Cristina Chevereșan pe modelul: cartea (Cristina) vs. ecranizarea (Adina). Dacă vreți să vedeți cine a cîștigat cele + 40 de dueluri din paginile cărții, căutați-o prin librării (sigur o găsiți la librăria Universității de Vest). Cîteva imagini de la lansare, la care au vorbit profesorii Mircea Mihăieș și Marcel Tolcea.