luni, 31 martie 2014

The Counselor: Caminante

AUDIOBOOK CORMAC MCCARTHY
Călătorule, sunt urmele tale
drumul și nimic mai mult;
drumul se face mergând
călătorule, nu există drum
(Antonio Machado, Caminante no hay camino)  
 


The Counselor este o lucrare de filosofie, nu un film. Un tratat despre lăcomie, instincte, decizii, despre oameni capturați în lumea formată în urma deciziilor lor, pe drumul creat de pașii lor. Eat this, Coelho!

(apoftegma 1) At some point you must acknowledge that this new world is at last the world. There is not some other world. You are at a cross in the road and here you think to choose. But there is no choosing. There is only accepting. The choosing was done long ago.

(apoftegma 2) Reflective men often find themselves at a certain remove from realities of life. In any case, to prepare a place in our lives for the tragedies to come is an economy few wish to practice. Do you know the works of Machado?

Rareori în filme un șef mafiot predă lecții de filosofie, cu atât mai puțin, de poezie.

S-a zis despre The Counselor că este un nou roman de Cormac McCarthy (aici și scenarist) cu vizualuri de Ridley Scott. E de fapt o colecție de monologuri, dialoguri, anecdote, un audiobook narat și interpretat de Pitt, Bardem, Diaz, Fassbender  etc. Plus apariții secundare surprinzătoare: Bruno Ganz, Goran Visnjic, Dean Norris (Breaking Bad), Natalie Dormer (Game of Thrones). Unul dintre cele mai atipice filme de Hollywood din ultimii ani și, aș îndrăzni, între cele mai subapreciate.

Vedeți acest film nu pentru noua frizură ciudată a lui Javier Bardem, nici pentru demonstrația că sexul e putere, argumentată superior de letala panteră Cameron Diaz, cățărată pe parbriz cu ajutorul unei "ventuze". Căutați-l nu pentru pretiozitatile sale, nici pentru scenele violente sau pentru actorii mai mult sau mai putin buni. Cautati-l pentru filosofia din el, pentru cugetările exacte și tăioase, pentru sentințele inevitabile, precum "Bolito", mașinărie diabolică a morții, un mecanism crud si cinic ca insasi viata, asa cum apare ea in romanele existentialist/ nihiliste ale lui McCarthy (The Road, No country for old men). 

(apoftegma 3)  Grief transcends every value. A man would give whole nations to lift it from his heart. And yet with it you can buy nothing.

(apoftegma 4) But as the world gives way to darkness it becomes more and more difficult to dismiss the understanding that the world is in fact oneself. It is a thing which you have created, no more, no less. And when you cease to be so will the world. There will be other world. Of course. But they are the worlds of other men and your understanding of them was never more than an illusion anyway. Your world – the only one that matters – will be gone. And it will never come again.








p.s. tot în categoria "underrated" intră și August: Osage County, după o piesă (distinsă cu premiul Pullitzer) și un scenariu de Tracy Letts, cel care a scris și Killer Joe.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.