duminică, 22 septembrie 2013
La cald: Me too (2012)
Ya tozhe khochu (2012)
(eu l-as traduce "Vreau si eu!")
- So far, all of Pyotr's predictions have come true.
Pyotr, any new predictions for us today?
- There's a planet.
It's outside our solar system.
It's huge.
It's got life and water.
And happiness.
Pyotr, any new predictions for us today?
- There's a planet.
It's outside our solar system.
It's huge.
It's got life and water.
And happiness.
Regizorul (de cult, nu de rit) rus Aleksey Balabanov ne spune un banc nou, noua, celor scapati din "Marele Camion Rosu Comunist care nu a mai ajuns la destinatie". Un banc melancolic, udat cu multa vodka, din inima lui cantatoare de slav. Un banc care arata cu varful limbii spre starea societatilor post-comuniste si ne ofera o vedere tragi-comica asupra borcanului cu simpla fericire unicelulara imbibata cu E(zoterism)-e la care tinde cetateanul debusolat. Un banc bun pentru ca nu se ia in serios mai mult de cat trebuie, un banc bun pentru ca aminteste de "Stalker" la modul cat se poate de bascalios (sau poate ca e un omagiu, dar efectul e exact acelasi). Tarkovski a fost un regizor declarat crestin, un gigant al peliculei (un cineast cu ton grav), iar Balabanov e un anarhist al vernacularului, intepator si jucaus , amandoi oglindind cat se poate de bine vremurile. Intre doua pahare de vodka si o gluma din peste uscat si sarat, Balabanov tranteste dileme cat se poate de rusesti: s-a redus/micsorat/simplificat notiunea de fericire, in ziua de azi, la simpla imitatie sociala, act cat se poate de darwinian si mecanic ? putem sa calatorim impreuna si totusi sa nu avem ce sa ne spunem ? sunt ezoterismul si religia solutii reale la crizele sufletesti ? e fotogenica o actrita uratica si un pic grasuta care fuge goala prin zapada ?
Bancul nostru incepe asa: un ucigas, un cantaret batran si netalentat de rock + un alcoolic (impreuna cu babacul lui ruginit) + una bucata prostituata (care a terminat,atentie, Facultatea de Filosofie) purced la drum, cu destinatia "Clopotnita Fericirii", o clopotnita parasita intr-o zona dezafectata si posibil radioactiva. Clopotnita asta, spun legendele urbane, nu e ca orice clopotnita obisnuita, cu clopot si porumbei care iti bombardeaza chelia ! Cine intra in clopotnita, si merita, ajunge direct in Paradis ! (clasica metoda de teleportare). Nu vreau sa mai adaug nimic, va las sa savurati calatoria unica si mai ales finalul ...
DE NERATAT. Dupa mine, cel mai bun film al lui Balabanov de pana acum.
Trailer:
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
mie nu mi-a placut foarte tare filmul. in afara de niste faze comice nu pot sa zic ca am ramas cu mare lucru. nu-mi dau seama daca il parodiaza pe tarkovsky, dar finalul cu morala aparent crestina - cei "buni" se teleporteaza, banditul nu - m-a dezumflat si mai tare si ma face sa cred ca nu.
RăspundețiȘtergere