miercuri, 10 octombrie 2012
Concurs: Pseudokinematikos II
V-am tot vorbit despre carte. Acum vrem sa v-o şi dăruim. Dacă ne uimiţi cu un răspuns (pe adresele noastre de mail sau ca şi comentariu la această postare) la întrebarea: Cum departajati un film autentic de unul artificial, contrafăcut, pseudo? Altfel spus, cum recunoaşteţi cinema-ul adevărat?
Întrebarea i-a fost adresată şi autorului cărţii, Marian Rădulescu, cu ocazia discuţiilor pe care le-a purtat cu ceilalţi cinefili adunaţi în Casa Filmelor de la Plai.
Premiu: una bucată Pseudokinematikos 2. Bucuriile Filmului.
Răspunsurile se primesc pînă pe 12.10.2012, la ora 12 (00) seara.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
in primul rand, dupa ideea pe care vrea sa o transmita regizorul, daca a reusit sa transmita mesajul si in al doilea rand, daca directorul de imagine (director of photography) face o treaba buna
RăspundețiȘtergereextrem de dificila intrebare. de scris carti intregi ca raspuns. in primul rand trebuie sa mananci mult film. asta e clar. sa-ti antrenezi involuntar instinctul/gustul/intelectul. in ultimii ani a fost relativ usor sa deosebesti arta si entertainment de calitate de cel prost. si parca pe masura ce se coboara stacheta - e tot mai usor de deosebit :) dar asta tine si de valorile personale sau grupului din care faci parte. cinemaul adevarat nu se recomanda ca cinema adevarat. cinemaul adevarat il simti in tine. il cauti. iti explodeaza in interior. e memorabil. e complex sau minimal dar cu mare control al celor din spatele ecranului. cinemaul adevarat are de toate - e o supa completa: actori buni si expresivi/regizori carismatici si in forma/muzica potrivita si de neuitat/etc. cinemaul adevarat nu te trage de mana sa dai bani. e mult mai dificil si pervers: e un vierme in creier si suflet. e o lume noua. lumea altora la care nu poti spune nu. de cinemaul adevarat vorbesti peste tot cu entuziasm. o perioada lunga de timp - ani chiar. cinemaul adevarat e patima. e belea. e groapa de iepure. e tobogan. totusi - cinemaul adevarat nu exista ca entitate! ca sa intelegi "cinemaul adevarat" trebuie sa dai mereu ZOOM IN la nivel atomic - pentru ca exista doar filme fabuloase - distincte. pe care trebuie sa le tratam ca atare !
RăspundețiȘtergereGreu de spus. De ce? Pentru ca intrebarea a fost pusa in asa fel incat raspunsul sa fie subiectiv, raportat la individ. Degas a spus ca ,,arta nu e ceea ce vezi ci ceea ce ii faci pe altii sa vada". Si pornind de aici, depinde de fiecare ce asteptari are cand vizioneaza un film. Raspunsul, este emotia pe care o transmite, indiferent cum s-ar numi ea. Mesajul. Daca dupa vizionarea unui film, esti mai fericit, mai bun, ai mai invatat ceva, ai iesit mai bine dispus, atunci inseamna ca regizorul si-a atins scopul. Iar selectia si diferenta le faci dupa multe vizionari. Trebuie sa te ,,piste" microbul altfel ramai la nivelul de vizionare a unui amator. Cand ajungi sa recunosti cineastul sa-i cunosti cat de cat tehnica, filmele sau pe ce mizeaza, din ce scoala, categorie face parte si sa-i compari filmele cu a altor regizori, atunci poti spune ca esti un cunoscator. Deci chiar trebuie sa vezi multe filme, filme la greu si proaste si bune. Un film premiat nu e neaparat bun pentru mine, si nu este asta un criteriu in a-mi selecta filmele pe care le vizionez. Chestie de perceptie .
RăspundețiȘtergereUn film adevarat te sperie... (FIecare se poate speria in felul sau. Perfectiunea poate speria pe cineva la fel de mult ca Imperfectiunea.)
RăspundețiȘtergere@Anonimule
RăspundețiȘtergereda-ti, te rog, si numele
ca sa stim cine are sanse sa ia cartea
Pai daca o sa ma loveasca un asa noroc si castig cartea, o daruiesc cuiva, alegerea persoanei o las la latitudinea voastra cu conditia sa fie iubitor de film elev(a), student(a) cineva care imprumuta bani sa vada un film sau sa-si cumpere o carte sau de ce nu, pentru arhiva voastra. Nu sunt din Timisoara si va scutesc si de alte cheltuieli.
RăspundețiȘtergere