joi, 26 mai 2011

Piratii din Caraibe 4

PE APE SI MAI, FOARTE, DUBIOS DE TULBURI
rating: Eroare


"De cate ori poti sa mergi cu ulciorul la Fantana Tineretii" l-am intrebat retoric pe cinefilul Ovi Sirb referindu-ma la al patrulea episod al francizei Piratii din Caraibe. "La infinit" mi-a raspuns.

Probabil are dreptate. Atata vreme cat oamenii nu dau semne ca s-ar fi saturat de Jack Sparrow, povestea piratilor va trai. Dar ce te faci cand insusi Jack Sparrow da semne ca e obosit/plictisit de Jack Sparrow? Pentru ca Johnny Depp asta mi-a transmis timp de 137 de minute destul de lungi.

"Cunoasteti senzatia aceea cand iubiti un actor atat de tare incat va place orice ar face pe ecran? Ei bine, eu n-o am"

Nu stiu daca a fost scenariul de vina sau cabotinariile lui si-au pierdut din prospetime, dar Jack Sparrow (stiu ca e si un "captain" pe langa nume) n-a mai avut hazul de altadata. Destul de rau, in conditiile in care 90 % din film e pe umerii sai. E atat de mult Jack in Piratii din Caraibe (nu ma refer la whiskey, piratii beau rom, se stie) incat au mai adus unul. Momentul de duel dintre adevaratul Jack/Johnny Depp si pretinsul Jack/ Penelope Cruz e simbolic pentru cat de virusata e fransiza Disney de persona lui Jack. Practic fara Jack nu ai un film. Si filmul de fata nu prea il are pe Jack. Acel Jack.

Cu genul de aventura lucrurile sunt simple. E ca atunci cand cumperi o gogoasa cu gem de afine si te astepti sa primesti doua lucruri: 1. gogoasa si 2. gemul, preferabil de afine. La Piratii din Caraibe mergi pentru patru chestii: 1.sa razi, 2. sa vezi niste incrucisari de sabii pe mare si uscat 3. sa vezi niste locuri misto, 4. sa razi, preferabil de ghidusiile lui Jack Sparrow. Filmul nu iti hraneste asteptarile. Sau, mai bine zis, o face in doze prea mici.

Sa le luam in ordine inversa.

4. Un moment Jack Sparrow autentic arata cam asa. Capitanul e prins si legat pe scaun intr-o sala mare de palat. Lasat singur in fata unei mese de bucate apetisante, Jack incearca sa puna gura pe o choux a la creme. O infige in candelabru exact in momentul cand in sala intra soldati si...regele Angliei. Monarhul vrea sa organizeze o expeditie spre legendara Fantana a Tineretii (arata ca si cum ar avea nevoie cat mai repejor de asta) si se zvoneste ca J.S. stie drumul. J.S. trage de timp pentru ca analizeaza o ruta de evadare. Cand trece la actiune, stiam ca ruta trebuia sa includa si candelabrul, respectiv prajitura de acolo. Pentru ca rareori Johnny nu obtine ce vrea. Fie ca e un choux sau iubita sa Black Pearl, capturata de legendarul Blackbeard (Ian McShane), care are si el nevoie sa guste aqua de vida din Fantana Tineretii.


Revenind la evadarile marca J.S., acestea sunt reusite atunci cand se simte in centru bucuria improvizatiei. Desi aparent gesturile sale au lentoarea unei feline imbatate cu rom, Jack e mereu alert si foloseste orice situatie in avantajul lui. Speculeaza si cele mai mici detalii: un steag, o caruta cu carbuni, butoaie cu vin, un copac cu nuci de cocos etc. Dar aici, in afara de scena de inceput, nimic nu are intensitatea si spontaneitatea de odinioara. Ar fi secventa cu sirenele, cam tot ce era de retinut in materie de atmosfera si mizanscena.

3. Locuri misto. Am mai vazut acele insule cu nisip alb inconjurate de mari de smaragd. 3D-ul ar fi trebuit sa duca totul la un alt nivel. Nu o face. Batranul 2D si-ar fi facut treaba la fel de bine.

2. Incrucisari de sabii. Putine si banal coregrafiate. Duelul cu Barbossa pe vasul dezechilibrat al lui Ponce de Leon. O urmarire de carute pe strazile Londrei. Si din nou batalia cu sirenele. Destul de putina actiune pentru peste doua ore+. Ceea ce amplifica senzatia de ciorba lungita.

1. Rasul. Una din sursele umorului ar trebui sa fie relatia de dragoste si ura intre Jack si vulcanica Angelica, fiica lui Barba Neagra. Relatia lor e atat de tulbure incat sfarseste prin a incurca, in loc sa amuze. Recunosc, nu mi-a fost dor de cuplul insipid Keira K. & Orlando Bloom, dar "inlocuitorii" lor la capitolul romance, sirena (Syrene) si misionarul, sunt prea dulcegi ca sa fie amuzanti. Mucalitul Jack primeste toate replicile amuzante. Pe care le-ai vazut deja in trailer. Singurul pirat adevarat, tata piratilor si tata lui Jack, e Keith Richards (legendarul chitarist Rolling Stones si bun prieten cu Johnny)- pirat si in viata de zi cu zi, care apare doar pentru o scurta, prea scurta secventa. Restul nu e numai apa tulbure. E apa chioara.

Dupa Piratii din Caraibe (On stranger tides), cred si eu ca se mai poate merge cu ulciorul la Fantana Tineretii. Ma intreb insa, la ce bun?

14 comentarii:

  1. Mi-ai luat o piatra de pe suflet cu cronica asta, compadre. N-as fi punctat mai bine ce era de zis. Insa cum zicea si Ovi, la Fantana Tineretii se poate merge de mai multe ori cu ulciorul. Ba chiar cu mai multe ulcioare, cum bine stii, si daca mai adaugi si niste lacrimi in ele efectul e previzibil: unii castiga timp altii il pierd.

    RăspundețiȘtergere
  2. eu nu am inteles ce s-a intamplat cu sirena si misionarul. imi poate cineva explica? va rooooooog! chiar sa fi uitat de acel fir producatorii?

    RăspundețiȘtergere
  3. Eu am inaintat supozitia urmatoare: sirena l-a dus in adancuri si l-a facut perechea ei pentru ca, intr-un fel, trebe sa se inmulteasca si ele cumva.. prin icre, oua sau pui vii. :))
    Tipa care era cu mine m-a facut "romantic incurabil" si mi-a zis ca probabil l-a mancat si gata.

    RăspundețiȘtergere
  4. filmul este destul de reusit, parerea mea; iar in sparrow nu am vazut nici o schimbare, la fel de adorabil ca de obicei:D

    RăspundețiȘtergere
  5. @Silvia Te inteleg, iti place de Johnny :)

    RăspundețiȘtergere
  6. Bai ce sa zic, cred ca se putea si mai bine, dar nu m-a dezamagit

    RăspundețiȘtergere
  7. Poate ca are ceva a face si schimbarea de regizor? Mie imi parea ceva nelalocul lui, da n-am inteles pana n-am vazut un alt nene care isi zicea regizor, vorbind in locul lui Verbinski... E o explicatie ... zic ...

    RăspundețiȘtergere
  8. In mod clar Rob Marshall e altceva decat Gore
    Verbinski.

    RăspundețiȘtergere
  9. Mie sincer mi-a placut aceasta parte chiar daca nu a avut asa multa actiune.Dupa cum stim toti ne asteptam la o continuare de la partea a 4 a ( partea a-5-a) dar daca noi in loc sa ii incurajam pe regizori noi ii criticam nu cred ca va mai aparea nici o parte a-5-a ( parerea mea)

    RăspundețiȘtergere
  10. @Anonim

    Pai ii incurajam cand merita.

    Dar daca sunt mai multe pareri ca a ta decat ca a noastra, atunci e posibil sa vedem partea 5. Si cred ca o vom vedea.

    RăspundețiȘtergere
  11. Mai plastic spus cand tragi matza prea tare de coada unii striga sa-i dai drumul iar altii aplauda mieunaturile. Stapanul ii asculta pe cei mai galagiosi.

    Cred ca totodata ar trebui sa discernem intre filmele (putine) care se fac de dragul artei si celelalte (multe) care se fac de dragul industriei, in speta, producatori, actionari.

    RăspundețiȘtergere
  12. http://www.escapistmagazine.com/videos/view/escape-to-the-movies/3272-Pirates-of-the-Caribbean-On-Stranger-Tides

    Imi place review-ul asta pentru ca pune foarte bine in cuvinte lucruri pe care mai degraba le "simteam" - ma declar si eu Team Noooooooooooo!

    RăspundețiȘtergere
  13. Yep, Moviebob are un stil sa le zica direct in fata: this movie sucks.

    RăspundețiȘtergere

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.